Stimați colegi,

Acesta este un proiect inițiat de către deputați USR, care completează Ordonanța nr.49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto. Mai precis, la art.20 s-a prevăzut posibilitatea de a circula în localități pe bandă special amenajată pentru mijloacele de transport auto în comun, fără a perturba circulația acestora.

Prin urmare, această propunere a fost făcută în scopul eliminării discriminării dintre șoferii de taxi și cei care practică servicii de tip Uber și Bolt și, bineînțeles, să contribuie la mobilitatea urbană, mai ales că, în momentul în care aceste benzi deveneau aglomerate, aceasta era o posibilitate, și nu o obligație.

Consiliul Legislativ a acordat aviz favorabil.

Grupul senatorilor USR va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Stimați colegi, doar o scurtă precizare voiam legat de acest proiect de lege.

Practic, în Comisia economică am avut două proiecte cu aproape aceeași reglementare, cea privind registrul comerțului: inițiativa colegului de la UDMR și mai este pe circuit o inițiativă, semnată cam de toate partidele politice, care transpune directiva europeană.

Prin urmare, ne-am aflat în situația de a decide pe care să se lucreze și, în urma discuțiilor din comisie, s-a ajuns la concluzia că se va lucra pe proiectul de lege care are mai mulți inițiatori și din partea mai multor partide. Așa că ne aflăm astăzi în situația de a vota pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru ca celălalt să poată fi îmbunătățit, sper, în comisii și să ajungă la o formă care să transpună corect Directiva nr.1151/2019 privind tranzacțiile digitale și interoperabilitatea registrelor comerciale.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

De data aceasta, dacă anterior am discutat despre transpunerea Directivei nr.878, acum avem un proiect de lege care transpune Directiva nr.879/2019, care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții. De asemenea, intervenții asupra Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Legii nr.253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare.

S-au dezbătut de către Comisia de buget și Comisia economică în ședințe separate, dar concluzia a fost aceeași: un raport de admitere fără amendamente, cu majoritate de voturi.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru raportul de admitere.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Am fost sesizați la raport comun împreună cu Comisia de buget pentru acest proiect de lege. Este un proiect de lege complex și foarte tehnic, completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006. O completează în sensul transpunerii prevederilor cuprinse în Directiva nr.878/2019. Aș menționa câteva din modificările aduse.

În dezbaterile care au avut loc în comisie, am avut alături de noi și reprezentanți ai Băncii Naționale, și reprezentanți ai ASF, dar și reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, care au susținut modificările propuse în acest proiect de lege.

Avem, astfel, introducerea unor prevederi privind condițiile în care Banca Națională a României poate impune instituțiilor de credit cerințe de a dispune de fonduri proprii suplimentare. De asemenea, avem introducerea unor prevederi privind comunicarea de către Banca Națională a României a orientărilor privind fondurile proprii suplimentare, introducerea unei proceduri specifice de aprobare, precum și competențe directe de supraveghere atribuite BNR.

De asemenea, în ceea ce privește regimul aplicabil firmelor de investiții, sunt introduse condiții în care Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă privind firmele de investiții, poate impune acestora cerința de fonduri proprii suplimentare la un nivel mai mare decât cerințele de fonduri proprii prevăzute în Regulamentul Uniunii Europene nr.575/2013. De asemenea, instituie obligația Autorității de Supraveghere Financiară de a coopera cu autoritățile responsabile cu asigurarea conformității cu normele de combatere a spălării banilor, în temeiul Directivei nr.849/2015, și, de asemenea, introducerea de prevederi referitoare la guvernanță corporativă a instituțiilor de credit.

În cadrul comisiei, raportul a fost un raport de admitere fără amendamente. A fost un raport în unanimitate.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Votăm astăzi în plenul Senatului un proiect inițiat de către USR PLUS. Sunt și eu coinițiator al acestui proiect și mă bucur că a ajuns la vot, pentru că este mare nevoie de el.

În anul 2020 a fost adoptată Legea nr.65. Această lege aducea o completare a art.135 al Legii nr.95/2006, lege pe care o modificăm și astăzi. Ce a adus această modificare? Serviciile medicale acordate prin intermediul caravanelor medicale organizate în clădiri care posedă autorizație sanitară de funcționare sau în corturi medicale special amenajate erau recunoscute.

Prin această prevedere, alături de posibilitatea acordării asistenței medicale prin intermediul cabinetelor și unităților medicale mobile deja stipulate în lege, se contribuie la conturarea acestei noi paradigme de acordare a serviciilor medicale – asistență medicală mobilă, acest sistem în care venim către pacienți cu ajutor, și nu invers. Pentru că, din păcate, cifrele nu ne ajută, avem jumătate din populația României care locuiește în mediul rural, avem o rată a mortalității mai mare în zona rurală decât în zonele urbane și, în mod cert, o mare lipsă de personal medical, mai ales în aceste regiuni defavorizate.

Principalele prevederi ale acestui proiect sunt introducerea conceptului de ambulatoriu mobil – prin intermediul căruia se pot acorda servicii medicale de specialitate, includerea activității de asistență medicală mobilă în programul normal de lucru al medicilor, de asemenea, posibilitatea efectuării în caravane a stagiilor de practică pentru studenți, includerea medicilor rezidenți și a studenților în caravane și mai ales colaborarea cu medicina de familie și cu ceilalți furnizori de asistență medicală, menținerea și asigurarea unei surse de finanțare prin crearea cadrului legal pentru decontarea serviciilor medicale acordate prin intermediul asistenței medicale mobile.

Grupul parlamentar USR PLUS va vota pentru raportul de admitere.

Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună.

Stimați colegi,

Doar o scurtă adăugare la ceea ce a spus deja domnul secretar de stat.

Am fost sesizați pentru raport împreună cu Comisia pentru energie.

Am discutat proiectul de lege chiar în două ședințe de comisie.

Reglementarea propusă vizează și modificarea și completarea Legii nr.193, așa cum spunea domnul secretar de stat, care elimină drepturile excluzive conferite de către Compania Națională a Uraniului, tocmai pentru că Nuclearelectrica este singurul producător de energie prin metode nucleare de pe teritoriul României și singura entitate care poate folosi această cantitate de octoxid de uraniu aflată în proprietatea statului român.

Raportul a fost unul de admitere, fără amendamente.

În unanimitate, Grupul parlamentar USR PLUS va vota pentru.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu se justifică propunerea ca locurile alocate studenților în Consiliul ARACIS să fie determinat în funcție de câte federații studențești există în România, asta pentru că, după cum știți bine, acest număr poate fi unul dinamic. Știți bine că activitatea acestor federații, a unora dintre ele, este una de nișă. Nu toate au reprezentativitate, au structuri, au scop diferit și ceea ce contează în acest consiliu este experiența candidaților în vederea asigurării calității educației universitare.

Prin urmare, Grupul parlamentar USR PLUS susține raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Într-adevăr, astăzi discutăm un proiect care completează art.23 din Legea nr.55/2020, dar și modifică art.162 lit.f) din Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

În cadrul Comisiei economice am lucrat amendamente toți membrii Comisiei economice, amendamente însușite de către comisie, tocmai ca să facem cât mai clar textul acestui proiect de lege și să poată fi aplicat cât mai bine, în sensul clarificării sintagmei „se suspendă” cu sensul exonerării utilizatorilor drepturilor de autor și ai drepturilor conexe de la obligația plății remunerațiilor datorate pe perioada cât au suspendată activitatea, prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau centrale, precum și de la obligația furnizării către organismele de gestiune a informațiilor și documentelor solicitate.

De asemenea, aș zice un aspect important, am lucrat pe simplificarea procedurii referitoare la modalitatea de transmitere a informațiilor și documentelor solicitate, pentru că în textul acestei legi încă exista ștampila. Am eliminat-o.

Avem un raport de admitere, cu amendamente admise, și votul Grupului senatorilor USR PLUS este pentru.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Doar în același spirit, în spiritul acesta de a clarifica un proiect de lege, care a ajuns către plen cu raport de respingere. De aceea, am solicitat și eu o intervenție, pentru că acest proiect de lege nu poate fi susținut în forma aceasta – și nu am spus-o noi în comisiile de specialitate, a spus-o chiar Consiliul Legislativ –, pentru că avem înființarea unei structuri organizatorice în cadrul unui organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației și aceasta este o măsură a executării Legii nr.17/2007 privind tinerii supradotați și trebuie făcută prin Guvern. Este de competența Guvernului.

Avem o lege, o lege din 2007, Legea nr.17, care avea drept menire să fie o bază pentru educația tinerilor capabili de performanță înaltă.

În cadrul acestei legi este prevăzut Centrul Național de Instruire Diferențiată, care ar fi trebuit și ar trebui să coordoneze activitățile de recrutare, formare și evaluare a tinerilor supradotați. Abia anul trecut s-a operaționalizat această structură. Inutil să ne mai ducem acum în trecut și să încercăm să găsim vinovați, cert este că în cadrul Comisiei de educație cred că avem toate condițiile pentru a demara o discuție așezată, astfel încât printre prioritățile noastre să se găsească și acești tineri supradotați care, în 10 – 15 ani, vor fi cei care vor constitui baza pentru inovație, cercetare și dezvoltare. Trebuie să evaluăm dacă în acest moment modul de organizare a acestor centre de excelență sprijină copiii în direcția pe care ne-o dorim, pentru că nu vrem să numărăm olimpici, vrem să pregătim tineri care să aducă aport de cercetare și inovare în domenii strategice și de interes național. Iar să nu uităm că schimbările economice din perioada următoare vor necesita minți capabile să gândească în afara tehnologiilor și tiparelor actuale, iar tinerii supradotați sunt una dintre resursele principale pentru a realiza acest lucru.

De aceea, pentru colegii care nu sunt membri ai acestei comisii, aș vrea să înțelegeți că acest vot nu este un vot pentru a respinge o inițiativă legislativă care privește tinerii supradotați, ci este pe forma în care este făcută această lege, dar avem toate premisele să ne organizăm și să venim cu niște inițiative care să-i stimuleze pe aceștia.

Mulțumesc.

Doamna președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi, în sfârșit, avem o lege a consumatorului vulnerabil. Este o lege pe care o așteptăm de 8 ani de zile. Și încă din mandatul trecut pe mine m-a preocupat acest subiect: definirea consumatorului vulnerabil, sărăcia energetică, locuințele fără electricitate.

Am făcut interpelări, m-am dus către ANRE, m-am dus către Ministerul Muncii, pentru că, da, acele venituri suplimentare obținute din impozitele rezultate odată cu liberalizarea pieței gazelor trebuiau să se ducă către consumatorul vulnerabil. Acest consumator trebuia de mult identificat. Este adevărat. N-o să mai menționez ce coaliție de guvernare lua aceste decizii atunci, pentru că cred că ar fi cazul să ne uităm la partea plină a paharului și să vedem că avem o lege, o lege pe care s-a lucrat zeci de ore în comisie, un nou exemplu că se poate lucra în Parlament și că Parlamentul, prin comisiile de specialitate, Comisia economică și Comisia pentru energie, infrastructură și resurse minerale, a putut să-și aducă aportul asupra unei legi al cărei inițiator este Ministerul Muncii și care Minister al Muncii, cu competențele pe care le are, a trimis către Parlament acest proiect de lege.

Prin urmare, acum avem un proiect de lege care identifică consumatorul vulnerabil și unde aceste criterii principale sunt cele legate de venit și de starea de sănătate. Ceea ce am reușit să facem în comisiile de specialitate – și zic eu că sunt lucruri foarte bune – este faptul că am crescut valoarea de referință pentru combustibilii solizi, și în acest moment această valoare de referință este fixată la 160 de lei pe lună. De asemenea, se interzice deconectarea tuturor categoriilor de consumatori vulnerabili… și consiliere și informare transparentă și accesibilă a populației cu privire la sursele de energie, costuri și proceduri de acces la acestea, pentru că consumatorul vulnerabil este doar parte din această poveste a sărăciei energetice, sărăcie energetică care și la nivelul Uniunii Europene se manifestă pentru milioane de consumatori. Și, de fapt, scopul acestui proiect este să fie un prim pas din această poveste, care, de fapt, îi ajută pe cetățenii României să iasă din această condiție de vulnerabilitate și să își poată suporta plata acestor facturi.

De asemenea, ceea ce s-a mai realizat, zic eu, important, în comisiile reunite a fost faptul că am simplificat foarte mult această procedură, adică, cerem foarte puține hârtii, astfel încât cei care solicită acest drept de acordare a acestui ajutor de încălzire să nu se ducă cu un dosar cu zeci de hârtii, ci cu foarte puține hârtii, restul informațiilor pe care autoritățile locale le pot accesa să se facă prin intermediul anchetei sociale sau prin intermediul altor autorități ale statului, adică, dacă statul are o informație despre tine, ca cetățean, să o obțină și să nu te mai pună pe tine pe drumuri să mai duci încă niște hârtii. Deci, repet, avem simplificarea acordării acestui drept.

De asemenea, tot pentru că ne uităm către viitor și către a construi această poveste a combaterii sărăciei energetice, avem o bază de date în care ne putem uita la evoluția acestor consumatori vulnerabili, să vedem în perspectivă cum îi putem ajuta, o bază de date pe care Ministerul Muncii și Protecției Sociale o va avea.

Și aș mai spune ceva: se lasă dreptul autorităților publice locale de a-i ajuta pe acești oameni și către alte direcții, pentru că, până la urmă, vorbim de eficiența energetică a clădirilor. Această factură pentru încălzire depinde de mult de gradul de izolare termică a clădirii. Primăriile vor putea să inițieze pentru acești consumatori vulnerabili, vor putea să inițieze programe, astfel încât aceste locuințe pe care aceștia le au să poată beneficia de astfel de programe.

De asemenea, autoritățile administrației publice locale pot acorda din bugetele proprii ajutor pentru încălzire și altor familii, altele decât cele încadrate în categoria acestor consumatori vulnerabili.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru proiectul de lege, proiect de lege care are un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Și pentru acest proiect de lege am fost sesizați pentru raport.

O să vă menționez pe scurt principalele modificări. Se modifică definiția operatorului economic prevăzută în legile menționate prin trimiterea la operatorii economici care provin din statele membre ale Uniunii Europene, state membre ale Spațiului Economic European, țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind achizițiile publice. Este inclusă în definiția operatorului economic și referirea la statele în curs de aderare la Uniunea Europeană. Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice persoană fizică sau juridică având calitatea de ofertant individual, ofertant asociat sau subcontractant care nu se încadrează în noua definiție a operatorului economic, fără a mai fi necesară verificarea altor motive de excludere și introducerea unei reglementări potrivit căreia, prin ordin comun al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, se aprobă lista țărilor care se încadrează în categoriile prevăzute în noua definiție a operatorului economic.

În cadrul comisiei noastre acest proiect de lege a fost votat în unanimitate.

Mulțumesc.

Am fost sesizați la raport pentru acest proiect de lege. Au avut loc dezbateri pentru acest proiect de lege în mai multe ședințe de comisie și am avut ocazia să punem întrebări, să punem întrebări inclusiv președintelui Consiliului Concurenței, am avut ocazia să dezbatem între noi și pot să vă asigur că toți membrii comisiei au luat foarte în serios acest subiect și în cadrul dezbaterilor discuțiile au fost foarte consistente.

Acest proiect de lege, într-adevăr, are două părți, este partea care pune în aplicare dispozițiile Regulamentului nr.1150/2019 și este partea care îi dă legii acesteia caracterul organic, cea care face modificările la Legea concurenței.

Aș vrea să clarific: acest proiect de lege nu acordă un mandat pe viață. Precizarea este: „Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia”. La fiecare 5 ani există această iterație care implică instituțiile statului în ceea ce privește numirea președintelui Consiliului Concurenței și a membrilor plenului.

Este foarte important de menționat un aspect pe care îl rezolvă această ordonanță, acest aspect al interimatelor. Pentru că în momentul în care art.18 alin.(3) al Legii concurenței permitea interimate lungi de până la 4 ani, aproape cât un mandat, e clar că o situație de genul acesta trebuie clarificată. Or, acest proiect de lege care aprobă ordonanța clarifică și limitează durata acestor interimate. Și se specifică clar: „Activitatea președintelui anterior nu poate continua mai mult de 12 luni de la data expirării mandatului său. În mod excepțional, activitatea acestuia poate continua după această dată dacă se instituie starea de urgență sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea stării de urgență sau de alertă, după caz. Procedura de desemnare a noilor membri ai Consiliului Concurenței va fi demarată cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea duratei mandatelor în curs sau de îndată ce o funcție devine vacantă în situațiile prevăzute la art.15 alin.(9) lit.b) și f).”

Deci ceea ce face această ordonanță este în principal să clarifice toate aceste aspecte: procedura de desemnare, procedura în care sunt implicați. Așa cum evidențiază și decizia Curții Constituționale la sesizarea de neconstituționalitate privind art.18 alin.(3) în această procedură de desemnare, realizată de către Președintele României, la propunerea Colegiului consultativ, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului, procesul acesta rămâne și se va realiza la fiecare 5 ani, în momentul când expiră acest mandat.

Acest proiect de ordonanță pe care îl discutăm astăzi se va duce către Camera Deputaților. Dacă colegii de la Camera Deputaților vor efectua modificări asupra aspectelor legate de Legea concurenței, se va reîntoarce la noi la Senat pentru vot final.

Senatorii USR PLUS vor vota pentru raportul de admitere, cu amendamente respinse.

Mulțumesc.

Prezentul proiect de lege aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2021 pentru aprobarea acordării unui ajutor de stat de restructurare Societății Complexul Energetic Oltenia. Vorbim de un grant în valoare de 1 180 446 de mii de lei, parte dintr-un ajutor de stat, ajutor de stat care a fost notificat Comisiei Europene la data de 4 decembrie 2020, conform comunicării Comisiei nr.249 – Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

Ajutorul de stat urmează a fi suportat de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Energiei pe anul 2021, iar societatea este responsabilă pentru respectarea destinației sumelor prevăzute.

Fără această intervenție, Complexul Energetic Oltenia nu își va putea asigura necesarul de lichidități pentru achiziționarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, provenite de la fiecare instalație deținută, și pentru restituirea certificatelor aferente cantității de energie electrică produse în anul 2020 până la data de 30 aprilie 2021.

Acest proiect de lege a fost discutat împreună cu Comisia de energie în ședință comună, senatorii au votat în unanimitate pentru acest proiect, Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru acest proiect.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Da, într-adevăr, sesiunea de declarații politice s-a încheiat la ora 11 și jumătate. A fost în intervalul 10 și jumătate – 11 și jumătate.

Într-adevăr avem pe ordinea de zi astăzi un proiect de lege care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței nr.155/2020.

Ministrul Cristian Ghinea a venit în comisiile de specialitate, în Comisia de afaceri europene, a prezentat principalele repere ale planului și a răspuns la întrebări. A existat dezbatere amplă, consultări tehnice organizate de către ministere, pe domenii, cu toți actorii implicați, pentru că nu vorbim aici numai despre o decizie a Parlamentului, o decizie la nivel legislativ, ci vorbim de un plan care trebuie să producă efecte în societate și pe domenii, iar această consultare s-a întâmplat.

Așa cum bine știți, este adevărat că este dreptul opoziției să conteste, însă, în același timp, cred că ar trebui să ne limităm la ceea ce se discută astăzi pe acest proiect de lege, pentru că prin acest proiect de lege avem mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a desfășura procedurile de negociere cu Comisia Europeană în vederea aprobării PNRR. De asemenea, se propune și flexibilizarea mecanismului de avizare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a proiectelor avansate de beneficiari prin eliminarea termenului de 10 zile, precum și prin introducerea în acest mecanism a ministerelor coordonatoare pentru reforme.

De asemenea, se impune înlocuirea proiectelor și domeniilor din cadrul PNRR cu piloni de investiții în vederea corelării cu dispozițiile Regulamentului UE nr.241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a MRR.

Totodată, prin prezentul proiect de act normativ se stabilește alocarea pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin PNRR, a unui procent din bugetul PNRR, în limita negociată cu Comisia Europeană, corespunzător alocărilor aprobate pentru granturi pentru fiecare componentă în parte pentru acoperirea cheltuielilor legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv cheltuieli de salarizare, care sunt necesare pentru gestionarea PNRR și îndeplinirea obiectivelor acestuia.

PNRR este o decizie a Guvernului. Aceasta este poziția coaliției și este o poziție asumată public, prin prim-ministru.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru acest proiect de lege.

Am avut o sesizare, ca urmare a deciziei de neconstituționalitate, Deciziei nr.77 din 10 februarie 2021, pentru Legea nr.564/2019, o lege care a fost adoptată de către Senat în data de 2 decembrie 2019, o lege care a fost adoptată cu o structură de 12 articole, ca urmare a preluării observațiilor din partea Consiliului Legislativ.

Ce s-a întâmplat în Camera Deputaților? Legea a fost adoptată undeva în decembrie 2020. A fost adoptată legea cu un număr de 16 amendamente admise, astfel încât Curtea Constituțională a constatat că aceste modificări aduse la Camera Deputaților…, modificări aduse art.3 din lege, care, practic, excepta toate terenurile care constituiau obiectul prezentei legi de la prevederile Legii apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare, Curtea a constatat că această modificare este o modificare substanțială, de esență, a acestei reglementări, și pentru că acest lucru nu se întâmplase în Senat, adică dezbaterea nu a avut loc și în Senat, legea încalcă principiul bicameralismului.

Cred că demn de menționat, având în vedere sesizarea Curții Constituționale, ar fi și faptul că Legea apelor este o lege cu un caracter organic, iar această lege despre care discutăm astăzi, nr.564, a fost adoptată și discutată ca lege ordinară.

Prin urmare, Curtea a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul ei.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru raportul de respingere a legii trimise la promulgare.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbătut în ședință comună a Comisiilor economice și Comisiei de buget, finanțe și discuțiile nu s-au rezumat la declarații politice, ci colegii din comisie au analizat pe fond acest proiect de lege supus dezbaterii. Pentru că vorbim de un proiect de lege care aprobă Ordonanța nr.16 din 2021, care modifică și completează Ordonanța nr.110 – Programul IMM INVEST, modificările cuprinse în acest proiect sunt semnificative și cred că veți fi cu toții de acord că era nevoie de ele, tocmai pentru că ne pasă de ceea ce se întâmplă și cu întreprinderile mici și mijlocii și cu precădere cu întreprinderile mici și mijlocii din anumite sectoare care sunt cu atât mai vulnerabile.

Astfel, ca principale modificări: se aprobă subprogramul Agro IMM INVEST cu scopul susținerii întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Suplimentar sprijinului financiar acordat în cadrul Programului IMM INVEST, prin acest program, prin subprogramul AGRO IMM INVEST, va fi acordat un grant nerambursabil de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, cu condiția încadrării în plafonul de 120 000 de euro pentru fiecare întreprindere, pentru fiecare întreprindere care-și desfășoară activitatea în sectorul acvaculturii și al pescuitului sau 100 000 de euro pentru fiecare întreprindere care-și desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, respectiv 800 000 de euro pentru fiecare întreprindere care-și desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

De asemenea, se extinde categoria beneficiarilor eligibili în cadrul acestui subprogram prin includerea fermierilor. Plafonul de garanții aferent anului 2021 este de 15 miliarde de lei, din care pentru acest subprogram AGRO IMM INVEST plafonul de garanție este de un miliard de lei.

Prin implementarea acestei scheme se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 58 987 de beneficiari.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru raportul de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Da, aș vrea să clarific și eu ceea ce discutăm astăzi, aici, în plenul Senatului.

Comisia economică a fost sesizată de către Biroul permanent pentru a elabora și dezbate acest raport asupra Legii privind respingerea Ordonanței nr.166/2020, care modifica Legea nr.173/2020. Cererea de reexaminare a președintelui, întemeiată, bazându-se pe art.77 alin.(2) din Constituție, exprima clar: „Este necesar ca Parlamentul să reanalizeze soluția de respingere a ordonanței de urgență prin raportare la necesitățile care au impus adoptarea acestui act normativ de către Guvern, și anume protejarea interesului statului în domeniul societăților și dezvoltarea acestor operatori economici în condiții de eficiență și profitabilitate”.

Pentru colegii care au fost prezenți la dezbateri în mandatul trecut, în acel moment, reprezentanții Guvernului au explicat clar că în felul în care arăta Legea nr.173, practic, bloca transferul de la stat la stat, între companiile de stat care aveau nevoie să facă aceste transferuri, tocmai pentru a se redresa economic și a-și putea, până la urmă, continua activitatea. Discuția despre companiile de stat nu este una simplă care să poată fi tranșată în trei minute în zona de declarații politice, în plenul Senatului. Știți bine că avem un cadru legislativ modern, cadrul Guvernanței corporative, care, timp de patru ani, din 2016 și până acum, a fost frumos ocolit prin metoda celebră a celor patru luni și mandate provizorii.

Să ne reîntoarcem la ceea ce s-a întâmplat cu acest proiect de lege în cadrul comisiilor. Comisia juridică și Comisia pentru transporturi au fost sesizate pentru aviz, au transmis către Comisia economică aviz, cu amendamente admise, avize favorabile, cu amendamente admise, prin urmare, membrii Comisiei economice au reanalizat cererea de reexaminare, legea trimisă la promulgare și amendamentele cuprinse în avize și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2020, care modifica Legea nr.173.

Prin urmare, astăzi, în plenul Senatului, votăm acest raport, Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem astăzi în plenul Senatului proiectul de lege care aprobă Ordonanța nr.10/2021, care aduce modificări schemei de ajutor de stat HoReCa, Ordonanța nr.224/2020. Într-adevăr, multe discuții pe această temă și mult interes.

Cu toții știm și nu e nevoie să ne argumenteze nimeni cât de puternic a fost lovit acest sector de către pandemie și cât de greu le este în continuare. Tocmai de aceea, avem o schemă de ajutor de stat. O schemă de ajutor de stat care în decembrie 2020 a fost aprobată, iar intervențiile legislative aduse prin această Ordonanță nr.10, practic, urmăresc înlăturarea anumitor deficiențe identificate de către Comisia Europeană, care ar putea crea dificultăți în implementarea schemei de ajutor de stat. Discuțiile din comisie tocmai în această direcție s-au dus: cum facem ca acești beneficiari să-și primească banii cât mai repede și cum facem ca lucrurile să fie cât mai clare.

Dintre modificările pe care le aduce Ordonanța nr.10 și ceea ce votăm noi astăzi în plen sunt introducerea unei noi categorii de beneficiari, respectiv ghizii de turism, care desfășoară activități conform codului CAEN 7990, extinderea perioadei de derulare a schemei de ajutor de stat de la 30 iunie 2021 până la 31 decembrie 2021. De asemenea, plafonul maxim al ajutorului ce poate fi acordat unei singure întreprinderi se menține la suma de 800 000 de euro echivalentul în lei. Pentru întreprinderile beneficiare care au mai primit un alt ajutor, acesta din urmă însumat cu cel primit în baza prezentei scheme nu trebuie să depășească echivalentul în lei al sumei de 1 800 000 de euro. Beneficiarii schemei de ajutor, de asemenea, au obligația menținerii activității pentru care au obținut finanțare pentru cel puțin 12 luni de la data plății sumelor sau 24 de luni de la data plății sumelor în cazul în care valoarea grantului este mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 200 000 de euro.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru raportul de admitere, cu amendamente, al acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi.

Știm de ce a fost chemat colegul meu Claudiu Năsui în Parlament cu o moțiune. Primul pas pe care îl taxați este publicarea tuturor contractelor Ministerului Economiei din anii trecuți.

Stimați colegi din PSD,

Transparența nu trebuie să vă sperie. Dimpotrivă, ea este un principiu de bază al societăților libere. Prin accesul contribuabililor la informații, statul devine mai puțin corupt. Ce vedem în lista aceea? Aceleași și aceleași firme, an de an. Se duceau la târguri internaționale, în locuri în care, altfel, sunt destinații de vacanțe de lux. Se duceau pe banii statului. Vacanțe pentru o clientelă specială, beneficiară de contracte din bani publici sub titulatura generică de „Program pentru promovarea exporturilor”. E un program de plimbări prin străinătate, vacanțe dictate din pix de un așa-numit Consiliul de Export, sub oblăduirea unei părți interesate a statului român, cu conexiuni în politica înaltă.

Al doilea pas decisiv pe care Claudiu Năsui l-a făcut din poziția de ministru al economiei a fost să întrerupă unilateral această mufare a celor puțini și privilegiați la aceste excursii care nu sunt deloc în folosul exporturilor României. Acest pas a dus PSD la isterie – închiderea robinetului banilor publici care se scurgeau către această protipendadă.

Ca dovadă, o bună parte dintre aceste firme abonate la acest fel de contracte, ce să vedeți, nici nu fac parte din lista de exportatori ai României. O puteți afla simplu: confruntați datele deținute de Institutul Național de Statistică cu lista firmelor din aceste contracte.

Despre ce exporturi vorbim? Vacanțe, stimați colegi, din bani publici, în Dubai, Las Vegas, Abu Dhabi, Milano, Paris sau New York.

Dar cine sunt totuși acei exportatori pe care ziceți că i-am blocat? Haideți să vedem. Să luăm câteva situații reprezentative.

O firmă din top zece beneficiari ai programului de mers la târguri pe banii contribuabililor, firmă abonată la târguri și a participat, an de an, bineînțeles. În total, a luat peste un milion de lei din banii noștri, pentru a merge la târguri în toată lumea, dar mai ales în locuri unde ne-am duce, de obicei, în vacanță. Am crede că această firmă este un mare exportator, dar firma are zero salariați. A avut, la un moment dat, unul, dar s-a pierdut. Și are o cifră de afaceri de 61 000 de lei în tot anul 2019, adică undeva la 5 000 de lei pe lună, în condițiile în care contractele declarate pentru participarea la târguri însumează 2 milioane de lei. Această firmă s-a erijat în mare exportator pentru a se mufa, cu aparența legalității, la bani publici.

Veți spune că este un caz singular. Haideți să mai luăm un caz.

Alt mare exportator, a participat la multiple târguri pe banii statului. În total, această firmă a încasat 339 000 de lei pentru a se plimba pe banii contribuabilului. Are fix zero angajați și zero venituri. Pentru ei e chiar ușor să spună că și-au dublat cifra de afaceri, nu de alta, dar dublul lui zero tot zero rămâne.

Pe astfel de firme s-au dus banii românilor an de an.

Transparența înseamnă să scoți la suprafață toată mizeria și corupția acumulate prin clientelisme politice. De asta avem nevoie. De instituții care să nu fie opace, să nu fie focare ale unor interese obscure și inaccesibile oamenilor.

De aceea, Claudiu Năsui are susținerea coaliției de guvernare să curețe și să reformeze Ministerul Economiei, o instituție esențială pentru relansarea economică a României.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Este un proiect de lege pe care noi l-am discutat foarte mult în comisii în mandatul trecut. Au mai apărut niște amendamente năstrușnice, asupra cărora ne-am împotrivit la momentul acela.

Avem o decizie a Curții Constituționale, așa cum spunea și colega mea, doamna senator Scântei, o decizie a Curții Constituționale care a declarat Legea de aprobare a Ordonanței nr.39/2017 și Ordonanța nr.39 neconstituționale, în ansamblul ei, și în acest moment avem un raport de admitere pentru respingerea Ordonanței nr.39.

Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru raportul de admitere pentru respingerea ordonanței.

Mulțumesc.