Doamna Silvia-Monica Dinică:

Nu se aude. Da. Mulțumesc.

Deci număr marginal 17.

Propunerea USR… (Rumoare, discuții în sală.)… propunerea USR este: „Președintele Secției pentru procurori este ales dintre membrii prevăzuți la art. 5 pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, de adunarea electivă din care fac parte membrii prevăzuți la art. 3 lit. a) – c), după cum urmează… (Rumoare, discuții în sală.)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

a) procurorii aleși în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție sau de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, un procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel, doi procurori de la parchetele de pe lângă tribunale, un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii;

b) membrii de drept, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul justiției;

c) membrii desemnați, cei doi reprezentanți ai societății civile.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

La numărul marginal 18, pentru o justiție independentă, USR propune ca alin. (2¹) să se elimine. (Discuții, rumoare în sală.)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Deci la art. 27 alin. (2): „Lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 16 membri – modificare de la 15 –, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi dintre membrii Secției pentru judecători și cel puțin două treimi dintre membrii Secției pentru procurori.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

21. „Lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 16 membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența a cel puțin 7 membri ai Secției pentru judecători și cel puțin 5 membri ai Secției pentru procurori.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Numărul marginal 22.

Alin. (3): „Hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dar nu mai puțin de două treimi dintre membri în cazul Secției pentru judecători și două treimi dintre membri în cadrul Secției pentru procurori, votul membrilor de drept fiind consultativ.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Numărul marginal 23.

Propunerea noastră este ca hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile secțiilor să se ia cu votul majorității membrilor prezenți, dar nu mai puțin de 5 membri în cazul Secției pentru judecători și 4 membri în cadrul Secției pentru procurori, votul membrilor de drept fiind consultativ.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect legislativ face parte din demersul Uniunii Salvați România pentru a transparentiza cheltuirea fondurilor publice. Și aici mă refer la faptul că investirea fondurilor publice se face și prin companiile de stat. Și propunerea noastră concretă a constat în interzicerea firmelor ce dețin acțiuni la purtător de a beneficia de contracte cu companiile de stat.

După cum bine știți, acțiunile la purtător sunt acțiuni emise de societățile comerciale fără ca pe acestea să fie menționat titularul, astfel încât acestea pot fi transferate de la o persoană la alta. Deci în momentul în care le ai în buzunar, ele îți aparțin. Aceste acțiuni la purtător nu sunt înregistrate cu nicio autoritate centrală, birou fiscal sau autoritate de reglementare.

În ultimii cinci ani, 13 state au interzis complet acțiunile la purtător, printre acestea aflându-se Germania, Marea Britanie, Malta și Cipru.

În România sunt aproape 400 de firme care dețin acțiuni la purtător și multe din acestea beneficiază de bani publici, astfel încât în cazul companiilor de stat autoritățile tutelare au obligația de a emite anual rapoarte în care să fie incluse informații precum bugetul de venituri și cheltuieli, evoluția participațiilor statului și valoarea dividendelor, indicatori economico-financiari și nonfinanciari și performanța financiară a companiilor, însă nu există nicio dispoziție în ceea ce privește transparentizarea identității titularilor firmelor care beneficiază de contracte cu companiile de stat.

De aceea, propunerea noastră vine în sprijinul acestui demers de a transparentiza cheltuirea fondurilor publice și a contractelor firmelor ce beneficiază de contracte din partea companiilor de stat.

Uniunea Salvați România va vota împotriva raportului de respingere.

Este, într-adevăr, atractivă ca demers interzicerea acțiunilor la purtător, însă noi am considerat că acest lucru ar trebui făcut treptat, pentru a nu impacta negativ mediul de afaceri.

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de continuarea demersului menționat anterior și aș dori, în primul rând, să specific că nu este vorba de interdicția participării la licitații, ci, în momentul în care câștigă o licitație, firmele respective vor trebui să-și transforme acțiunile la purtător în acțiuni nominative. Rămânem la… și susținem ideea că este necesar să știm cine sunt beneficiarii fondurilor publice.

În ceea ce privește acest proiect legislativ, vorbim de interzicerea firmelor cu acțiuni la purtător de a beneficia de bani publici în situația achizițiilor. Este aspectul în care aș dori să menționez că surse importante din fondurile publice pot deveni surse de finanțare a unor acțiuni dubioase.

De asemenea, ne referim la situația în care funcționarii publici se pot afla în conflict de interese și aceste acțiuni la purtător pot ascunde variațiile ilicite ale averilor și sume nejustificate pot fi astfel ascunse. De aceea, considerăm că este necesar ca firmele cu acțiuni la purtător să nu aibă acces la bani publici.

În ceea ce privește modificarea Legii societăților, USR a propus un…, deci a depus un proiect legislativ privind interzicerea totală a acțiunilor la purtător, prin modificarea acestei Legi a societăților, însă, așa cum am menționat mai devreme, inițial am crezut că acest demers este mai potrivit să fie unul treptat și să mergem întâi pe interzicerea accesului la fonduri publice, pentru ca, ulterior, să reglementăm această situație și pentru restul societăților.

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această propunere vine cumva după proiectele USR-ului pe care le-am discutat săptămâna trecută în plen și în care noi, cumva, propuneam o interzicere parțială, doar în sensul interzicerii acestor firme de a beneficia de bani publici.

Avantajele le-am menționat și atunci și le-a menționat și acum reprezentantul Ministerului Justiției. Este vorba de transparență. Este vorba de faptul că, concret, nu avem niciun studiu care să demonstreze de ce din punct de vedere economic existența acestor societăți este, reprezintă un beneficiu. Nu știm dacă avantajele sunt mai mari decât dezavantajele.

Ceea ce aș dori eu să remarc este că într-adevăr, așa cum a spus și doamna reprezentant al Ministerului Justiției, am avut un termen de transpus pentru această Directivă privind combaterea terorismului și a spălării banilor. Termenul era 26 iunie 2017. În proiectul de lege care a fost disponibil pe site-ul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor este un articol în care această transparență este impusă prin existența unui registru, în care aceste persoane fizice sau juridice care dețin acțiuni la purtător să fie înregistrate în acest registru.

Și am să vă citesc din acest articol informațiile prevăzute la alin. (1), privind persoanele juridice și construcțiile juridice înregistrate pe teritoriul României: sunt înregistrate într-un registru central organizat la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului pentru societățile comerciale, la nivelul Ministerului Justiției pentru asociații și fundații, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor, respectiv la nivelul Depozitarului Central în cazul societăților listate pe piețe reglementate.

Ar fi util să aflăm un termen de implementare a acestei directive și dacă Ministerul Justiției prevede și sancțiuni pentru neimplementarea acestor prevederi.

Vă mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit de foarte multe ori că Fondul Suveran este unul dintre punctele importante ale programului de guvernare. În cadrul Comisiei economice, proiectul de lege inițiat de către colegii noștri a fost de mai multe ori pe ordinea de zi, însă tot în cadrul… înainte de ședință a fost retras, pentru că reprezentanții Guvernului ne-au promis niște amendamente, amendamente care au venit ieri, cu câteva minute… de începerea ședinței.

Erau cam 30 de pagini de amendamente pentru un proiect de lege care, inițial, a avut 6 pagini și, evident, nu a fost timp de studiu în detaliu, pe fond, a acelor amendamente. Colegii inițiatori au menționat că nu este o soluție minune și cred că de aceea era important să fi avut în comisie niște discuții pe fond și să putem dezbate real, și nu doar să primim niște considerații generale din partea reprezentanților Guvernului.

S-a menționat că s-a ținut cont de observațiile care s-au făcut în cadrul întâlnirii cu reprezentanții Eurostat. Și, în cadrul materialelor primite, întâlnirea a fost undeva la începutul lunii februarie. Deci, dacă aceste amendamente s-au făcut, poate că ar fi fost timp suficient să fie și transmise comisiei, astfel încât să putem să avem o dezbatere reală.

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc. (Discuții la prezidiu.)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Prin acest proiect de lege, așa cum a spus și reprezentantul ministerului, instituim în sarcina Complexului Energetic Hunedoara obligația de a furniza servicii către operatorul de transport și de sistem.

Principalele două argumente oferite în comisie au fost faptul că sursele de producție de energie electrică sunt prezentate dezechilibrat între nordul și sudul țării și faptul că există un studiu al Transelectrica privind planificarea funcționării sistemului energetic național, iar în cadrul acestui studiu un scenariu, în care producția de la Paroșeni și un grup de la Mintia sunt disponibile, se obține un regim admisibil.

Totuși, am dori să atragem atenția că aceasta este o soluție pe termen foarte scurt, o soluție care nu rezolvă și nu însănătoșește această companie și avem nevoie de o viziune și o strategie pe termen lung. Aș dori să menționez aici faptul că există o investigație declanșată de către Comisia Europeană privind ajutorul de stat acordat Complexului Energetic Hunedoara în 2015. Consiliul Concurenței a avut observații, care sunt prezentate în expunerea de motive, că această măsură ar putea fi interpretată ca și ajutor de stat, iar reprezentanții Autorității de Reglementare au evidențiat faptul că, progresiv, în 2019, vor intra în vigoare codurile europene tehnice de acces la rețea, iar aceste coduri europene instituie anumite reguli privind achiziția de servicii, ca și condițiile tehnice de furnizare a acestor servicii.

Uniunea Salvați România va vota „abținere” pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Acest proiect de lege este… vizează interzicerea acțiunilor la purtător și este o continuare firească a propunerilor pe care Uniunea Salvați România le-a făcut în vara anului trecut, în momentul în care am propus ca firmele ce dețin acțiuni la purtător, cele care au acționariat secret, neverificabil, să nu mai poată beneficia de bani publici.

La sfârșitul lui decembrie 2017, accidentul de la mina Lupeni s-a datorat cedării stâlpilor de susținere. Acești stâlpi au fost furnizați de o firmă care avea acționariat secret, neverificabil. În momentul când aceste propuneri ale Uniunii Salvați România au ajuns aici, în plenul Senatului, majoritatea colegilor care au participat la dezbateri au propus ca și soluție modificarea Legii societăților comerciale ca fiind o soluție firească, care, cumva, să compenseze aparenta discriminare pe care ar fi produs-o propunerile Uniunii Salvați România.

În acest moment aveți această lege de modificare a Legii societăților și aș dori să vă propun să avem o dezbatere reală mai ales ținând cont și de declarațiile pe care actualul ministru de finanțe le-a făcut la un post de televiziune. Și aici o să vă citez foarte repede din declarațiile domnului ministru:

„Eu am spus încă de anul trecut că mi-aș dori foarte mult să văd un act normativ care să interzică total în ceea ce înseamnă relația cu statul, contractele companiilor care nu au totul transparent.

Susțin în continuare același lucru. E și o problemă de act normativ în Parlament și asupra căruia discutăm, pentru că e normal atunci când banul public al contribuabilului este pus în mișcare, adică într-un contract public să se știe foarte clar cine face acel contract, ce companie și ce acționari sunt în spatele acelei firme, toți până la ultimul.”

În acest moment aveți acest proiect de lege și Uniunea Salvați România susține acest proiect, ca inițiator, și va vota împotriva raportului de respingere. Aveți ocazia să votați împotriva acestui raport de respingere și să susțineți acest demers.

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Exporturile reprezintă unul dintre motoarele de creștere ale economiei. În acest proiect de lege am luat în considerare care sunt principalele direcții de impulsionare a exporturilor.

Aici vorbim despre două direcții principale pentru mediul de afaceri: debirocratizarea și facilitățile fiscale.

Având în vedere aceasta a doua direcție, ne-am uitat istoric la măsurile care au funcționat și care au dus la o impulsionare a exporturilor. Una dintre măsurile care au produs efecte, propusă și aflată în vigoare la sfârșitul anilor „90 a dus la o creștere a exporturilor cu 20% în anii consecutivi, astfel încât, având în vedere legislația europeană, am adaptat această propunere în sensul în care venim cu propunerea de a scădea cota impozitului pe profit, opțional, deci pentru firmele care își doresc acest lucru, pentru cota aferentă activității de export.

Există câteva detalii în sensul că am inițiat un plafon, considerând că firmele cu o cifră de afaceri foarte mare, peste 100 de milioane de euro, au puterea operațională și logistică de a acționa pe piețele externe.

De asemenea, nu am inclus aici firmele din regiunea București – Ilfov pentru că, altfel, s-ar fi considerat ajutor de stat. Și atunci, am identificat în legislația europeană faptul că sunt permise ajutoarele regionale pentru regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% decât media Uniunii Europene. Și atunci, de aceea, am eliminat regiunea București – Ilfov.

Mulțumesc.