Luări de cuvânt în plen

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L556/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acesta este un proiect inițiat de către colegi deputați USR și vrea să rectifice o situație rezultată în urma modificării Codului fiscal prin Ordonanța nr. 79, în sensul că suntem în situația în care contribuția pentru asigurări sociale de sănătate nu mai este deductibilă la calculul impozitului pe venitul plătit de persoanele care obțin venituri din activități independente, deși contribuția pentru asigurări sociale a rămas o cheltuială deductibilă.

Avem astfel o diferență între tratamentul fiscal al celor două contribuții, deși ele au aceleași termene de plată și se supun aceleiași proceduri de colectare sau declarare.

Prin acest proiect de modificare a art. 18 alin. (2) lit. b), practic, se propune revenirea la situația anterioară Ordonanței nr. 79.

Mulțumesc.

Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege privind sistemul public de pensii. (L629/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Alin. (2) al art. 89 se modifică și va avea următorul cuprins: „Persoanele prevăzute la art. 53 beneficiază de majorarea punctajelor lunare cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activitate ca nevăzător.”

Mulțumesc.

Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple intitulate „Turism de România: un ministru incompetent și o țară fără brand!”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Ne aflăm la doi ani de la preluarea puterii de către coaliția PSD – ALDE. Turismul nu reduce pedepsele la închisoare, nu poate amnistia corupții, nu poate reface completurile de judecată după bunul plac, prin urmare, nu a reprezentat o prioritate pentru actuala putere.

Au trecut doi ani de când coaliția de guvernare promitea o dezvoltare fără precedent pentru turismul românesc prin programul de guvernare. Majoritatea politică și implicit dumneavoastră, domnule ministru, v-ați angajat la dezvoltarea turismului balnear prin investiții în infrastructura rutieră și crearea bazelor de tratament, promovarea turismului prin ghiduri și informații de călătorie, creșterea vizibilității internaționale a destinațiilor țării noastre. Acesta este un citat din vestitul program de guvernare.

În acest moment, Guvernul nu știe ce are de făcut pentru a atrage turiștii străini, nu știe de ce vin străinii în România sau care este intenția de revizitare a celor care deja ne-au vizitat.

Ați menționat mai devreme în intervenția dumneavoastră că este important să ne bazăm pe cifre și date, dar ceea ce ați uitat să menționați este că, îngrijorător pentru economia noastră, România exportă turiști, cetățenii români preferând în 2018 destinațiile externe, mai degrabă, decât pe cele interne. Realitatea turismului românesc din 2018 este că de două ori mai mulți români pleacă să viziteze alte țări, decât turiști străini care vizitează România. Iată cum contribuie ministrul Bogdan Trif la creșterea industriei de turism a Greciei, a Bulgariei, a Austriei, a Egiptului sau chiar a Thailandei.

Ce a făcut ministrul Trif pentru turismul cultural, pentru turismul rural sau de business, pentru turismul de tratament? Nimic.

Ce face Ministerul Turismului pentru a susține producătorii locali și pentru a-i include pe aceștia în circuitul turistic rural?

Ce a făcut Ministerul Turismului pentru ca Băile Herculane să nu mai fie o ruină?

Ați menționat redevențe zero pentru ape geotermale și minerale. Nu e suficient. Este nevoie de restaurarea monumentelor de patrimoniu.

Lipsa de viziune a ministrului Trif nu este depășită decât de incompetența sa administrativă. Avem un exemplu concret. La Târgul de turism de la Londra, unul dintre cele mai mari și mai importante evenimente din domeniu, România nu a existat. Sigur, am avut un stand de 300 de metri pătrați, care a costat aproape un sfert de milion de euro, bani cheltuiți din bugetul statului, fără niciun rezultat, căci Ministerul Turismului a făcut plățile prea târziu, când toate materialele de informare ale târgului erau deja printate fără România. Mai rău, sistemul electronic de organizare a întâlnirilor fusese închis, astfel încât agențiile de turism din România nu au existat pentru marii tour operatori. Oamenii din industrie au tras semnalul de alarmă, au dat declarații publice în care și-au expus nemulțumirea legată de cel care ar fi trebuit să-i susțină, ministrul turismului.

Ministrul Bogdan Trif nu a onorat promisiunea făcută de PSD în programul de guvernare privind înființarea unui centru național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a forței de muncă în domeniul turismului. Ne confruntăm cu o criză de forță de muncă majoră în domeniul turistic, cea mai gravă din ultimii 28 de ani. Sunt peste 26 000 de șomeri tineri. Ați spus că nu venim cu propuneri concrete și că doar criticăm. Totuși, aici, în plenul Senatului, ați respins proiectul de lege, susținut și inițiat de Uniunea Salvați România, care i-ar fi adus pe aceștia în industria turismului. Dacă aveați obiecții și modificări, atunci ați fi putut propune amendamente.

Adevărul e că nu ați făcut nimic concret pentru turism. Turismul nu se construiește cu vorbe goale, turismul se construiește cu autostrăzi, cu trenuri moderne, cu hoteluri și restaurante primitoare, cu plaje curate, cu sute de kilometri de pârtii de schi, cu personal calificat. Un brand turistic nesusținut de realitate este doar o minciună scumpă. (Aplauze.)

Dezbaterea și adoptarea Legii privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. (L408/2017) – (Reexaminare la solicitarea Președintelui României.)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul nr. crt. 2 modifică art. 18 alin. (1): „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflați sub incidența prezentei legi beneficiază de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și de reglementările fiscale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru o perioadă de minim 10 ani. La expirarea perioadei de 10 ani, între ANRM și titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pot fi încheiate acte adiționale de modificare a nivelului de redevență, a cotelor procentuale de redevență petrolieră, a pragurilor de producție brută aferente acestor cote și a reglementărilor fiscale.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Art. 19 alin. (7) se modifică în sensul că sumele datorate de titularii de acorduri petroliere vor fi direcționate anual, astfel: 50 % din sume se fac venit la bugetul de stat, de unde vor fi folosiți pentru proiecte de infrastructură în domeniul educației, serviciilor sociale și sănătății, iar 50% din sume se fac venit la fondul de pensii administrat privat, așa cum este definit în Legea nr. 411/2004.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Foarte pe scurt, la art. 24 alin. (1) propunem mărirea amenzilor pentru contravențiile listate acolo.

Dezbaterea și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. (L557/2016) – (Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Uniunea Salvați România ar dori să atragă atenția asupra câtorva modificări care s-au efectuat asupra ordonanței. Practic, acum, în proiectul de lege au fost eliminate articole care țineau de structura organizatorică a Companiei Naționale de Autostrăzi. Au fost abrogate anexele care conțineau statutul CNIR și lista de proiecte ce vor fi trecute de la CNAIR la CNIR, acestea au fost lăsate în sarcina Guvernului spre a fi specificate prin hotărâre de Guvern, dar ce este mai important este faptul că s-a eliminat acel consiliu de transparență ale cărui componență și atribuții erau clar specificate în proiectul de ordonanță. Și aici mă refer la art. 26 și 30 din lege.

Având în vedere aceste argumente, Uniunea Salvați România se va abține de la acest proiect. Va vota „abținere”.

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L540/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Suntem în fața unui raport de respingere pentru o lege care își propune să rezolve și să amelioreze o situație existentă în domeniul turismului – și aici mă refer la deficitul de forță de muncă care există în acest domeniu –, subsecvent, adresează problema abandonului școlar și atragerea tinerilor către domeniul turismului.

În mod cu totul și cu totul paradoxal, legea anterioară, care anulează penalități și obligații fiscale, a primit raport de admitere și, în acest sens, aș dori să atrag atenția asupra faptului că această lege este o lege care ar fi trebuit să aibă raport de admitere, pentru că este nevoie de un sistem coerent de sprijin pentru a favoriza purtătorii cererii, cât și ai ofertei forței de muncă în turism. Avem date, știm că 99% dintre hotelurile și restaurantele de pe litoralul românesc au un deficit de angajați de peste 50%. Cu puțin înainte ca sezonul estival să înceapă, Eurostat, în 2017, ne spune că unul din patru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu are un loc de muncă în România.

Guvernul nu accesează Schema de garantare pentru tineri sau Programul Operațional Capital Uman pentru a oferi o șansă acestora și totuși acest proiect de lege propune concret, astfel: scutirea de la plata impozitului pe venit pentru elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare, care desfășoară activități cu contract individual de muncă în profesiunile specifice activităților de turism și, subsecvent, exceptarea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale a acestor tineri care vor lucra în domeniul turismului.

Aceste măsuri încurajează și mobilitatea ocupațională a forței de muncă, și migrarea ei dinspre alte sectoare de activitate către turism, în condițiile unei atractibilități reale și cu efecte benefice asupra PIB-ului României.

Uniunea Salvați România – care este inițiator al acestei legi – va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. (L94/2017) – (Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit mai devreme că Guvernul nu are o opinie.

Guvernul nu are o opinie despre exceptarea de la guvernanța corporativă a mai bine de 100 de companii de stat, deși ar trebui. Vorbim despre cele mai importante companii de stat, vorbim despre companii care ar putea să performeze mult mai bine decât o fac acum.

Ceea ce s-a întâmplat ieri în comisie a fost, de fapt, o relansare a atacului asupra companiilor de stat, pentru că, în loc să discutăm despre cele trei excepții propuse – două din industria de apărare și Agenția Națională de Meteorologie, care aveau ca justificare faptul că sunt obiective de siguranță națională –, am avut, de fapt, un amendament care propune ca peste 100 de companii să fie exceptate, din nou, de la guvernanța corporativă, deși avem o lege care a fost declarată neconstituțională.

Efectul acestor excepții l-ați mai auzit, pentru că discuția aceasta a avut loc pe tot parcursul anului trecut; va fi, de fapt, liber la numiri politice și la o lipsă totală de transparență a tranzacțiilor acestor companii.

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Propunerea de amendament este:

„Art. 1 alin (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență Regia Autonomă Rasirom, Compania Națională Romtehnica S.A. și Administrația Națională de Meteorologie.”

Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecţia datelor). (L294/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Număr marginal 2:

„Art. 2 alin. (1) lit. e) se modifică și va avea următorul conținut:

e) termen de remediere – perioada de timp de maxim 90 de zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în care autoritatea/organismul public are posibilitatea remedierii neregulilor constatate și îndeplinirii obligațiilor legale;”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

„Alin. (1) al art. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu consimțământul explicit al persoanei vizate sau, dacă prelucrarea este efectuată în temeiul unor dispoziții legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Nr. crt. 7:

„Alin. (2) al art. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal privind sănătatea realizată în scopul asigurării sănătății publice, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă, nu se poate efectua ulterior, în alte scopuri de către terțe entități, cu excepția unităților medicale, de cercetare medicală și medicilor, numai în cazul în care prelucrarea este compatibilă cu scopurile respective pentru care datele cu caracter personal au fost inițial colectate.”

Doamna Silvia-Monica Dinică (din sală):

(din sală)Da.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Nr. crt. 8:

„La art. 4 alin. (2) lit. d) se modifică și va avea următorul cuprins:

d) Instruirea inițială și actualizarea periodică, dar nu mai târziu de 1 an, a noțiunilor cu privire la obligațiile ce le revin, a persoanelor care, sub directa autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, prelucrează date cu caracter personal;”

Doamna Silvia-Monica Dinică (din sală):

(din sală)A, mă scuzați, imediat! Și 10?

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Nr. crt. 9:

„Art. 5 lit. d) se modifică și va avea următorul conținut:

d) Alte forme și modalități mai puțin intruzive nu sunt eficiente pentru atingerea scopului urmărit de angajator;”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Număr marginal 13: „Art. 10 se modifică și va avea următorul conținut:

(1) În vederea asigurării respectării Regulamentului privind protecția datelor, Autoritatea de Supraveghere poate dispune măsuri corective și sancțiuni.

(2) Măsurile corective sunt prevăzute la art. 58 alin. (2) lit. a), c) – h) și j) din Regulamentul general pentru protecția datelor.

(3) Sancțiunile contravenționale principale sunt avertismentul scris și amenda contravențională.

(4) Încălcarea dispozițiilor enumerate la art. 83 alin. (4) – (6) din Regulamentul general privind protecția datelor constituie contravenție.

(5) Încălcarea prevederilor art. 3 – 7 din prezenta lege constituie contravenție și se sancționează în condițiile prevăzute de art. 83 alin. (5) din Regulamentul general privind protecția datelor.

(6) Constatarea contravențiilor prevăzute de prezenta lege și aplicarea sancțiunilor contravenționale, precum și a celorlalte măsuri corective prevăzute de art. 58 din Regulamentul general privind protecția datelor se fac de către Autoritatea Națională de Supraveghere, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului general privind protecția datelor, ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Da.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Ultimul amendament…

Doamna Silvia-Monica Dinică:

…nr. crt. 15.

După art. 13, propunem un nou articol: „Operatorii sunt obligați ca în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi să pună la dispoziția persoanelor vizate un mijloc electronic securizat de transmitere la distanță a datelor cu caracter personal”.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, o abținere, 69 de voturi împotrivă – număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat – amendamentul rămâne respins.

Nemaifiind amendamente respinse pe care să le susținem, trecem la vot.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale pe termen lung „România 2040”. (L317/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege este, de fapt, un exercițiu de imagine, pentru că din structura proiectului de lege știm, de fapt, cine este președintele comisiei.

Ni se spune că deciziile vor fi luate prin consens național, dar nu ne este explicat în niciun fel cum vor fi luate deciziile și cine va stabili direcțiile acestei strategii, pentru că știm cu toții că, în momentul când opoziția vine cu propuneri, sunt… niciodată luate în considerare, însă, în același timp, spunem că această strategie se va realiza prin consens național.

Avem reprezentanți ai instituțiilor… ai comisiilor de specialitate, ai Academiei Române, însă nu ni se spune cine va avea drept de vot în această comisie, pentru că, în momentul când vorbim de trei scenarii, pesimist, optimist și moderat, va trebui cineva să prioritizeze aceste scenarii și să decidă care este direcția potrivită pentru momentul în care ne aflăm acum.

Toate astea sunt niște semne de întrebare la care nu am primit răspuns nici în comisie.

Uniunea Salvați România va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. (L288/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, în cazul general ar putea avea sens ca aceste proiecte de variante ocolitoare să fie preluate de către autoritățile locale. Totuși, în cazul transferului centurii București către Primăria Municipiului București, Uniunea Salvați România consideră că acest transfer nu ar fi oportun în acest moment.

Am să vă ofer două argumente.

În acest moment, există în curs de desfășurare mai multe proceduri de licitație care ar fi afectate, puternic perturbate, de către acest transfer și, în al doilea rând, capacitatea administrativă a Primăriei Municipiului București este insuficientă, lucru dovedit de gestionarea investițiilor din ultimii 10 ani.

În cazul acestui proiect de lege, Uniunea Salvați România va vota „abținere”.

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Propunerea de amendament este: „La cererea autorităților publice locale, drumurile de interes național, care reprezintă variante de ocolire sau sectoare ale variantelor de ocolire a municipiului București, a municipiilor reședință de județ sau a municipiilor de rangul I pot trece din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, în termen de 180 de zile de la data înregistrării solicitării.”

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind Codul administrativ al României. (L132/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:
Nr. crt. 12, ultima parte, Propun la art. 22 modificarea alin. (3) astfel: „Funcția de secretar general al Guvernului și funcția de secretar general adjunct al Guvernului sunt funcții specifice înalților funcționari publici cărora le sunt aplicabile prevederile din prezentul cod privind această categorie de funcții publice.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Punctul 13, art. 26. Propunem înlocuirea alin. (2) cu următoarea formulare: „În exercitarea controlului ierarhic Guvernul poate să solicite autorităților prevăzute la alin. (1) să revoce actele administrative emise de către acestea, nelegale, netemeinice sau inoportune.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

15. Propunem abrogarea art. 29… alin. (3) al art. 29. (Discuții în sală.)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Da, da, da.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2018 pentru completarea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale „Compania naţională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A. (L292/2018)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege discutat în Comisia de transporturi conține două prevederi: practic, bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Transporturilor să fie aprobat prin ordin de ministru și această derogare de la aplicarea prevederilor Ordonanței nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare în cadrul operatorilor economici.

Atrag atenția asupra următorului aspect: art. 14 al acestei ordonanțe de la care facem derogare impunea o plafonare a remunerațiilor membrilor consiliului de administrație, ale membrilor consiliului de supraveghere, ale directorilor, precum și a remunerațiilor membrilor adunărilor generale ale acționarilor. Noi, în acest moment, facem o derogare de la această ordonanță, iar asta nu ne va asigura o îmbunătățire a situației financiare a companiei sau o performanță mai bună.

Uniunea Salvați România va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple intitulate „Daniel Andrușcă, piesă de mobilier în minister. Incompetența falimentează România!”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

La audierile de la începutul anului, ați promis că veți dezvolta economia românească.

A doua propunere, vă citez, va fi pentru „crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite”. Ați adăugat: „o a treia viziune este pentru susținerea tuturor producătorilor” și ați sugerat jurnaliștilor să nu mai pună întrebări și să citească Programul de guvernare.

Domnule ministru,

Vă aflați de cinci luni în fruntea ministerului și ne-ați oferit foarte multă tăcere și nu ați comunicat niciun fel de rezultate.

Aș dori să-mi răspundeți la câteva întrebări despre proiecte importante ale ministerului pe care-l conduceți. În primul rând, Legea redevențelor. Ne-ați promis că la sfârșitul lunii februarie va fi gata Legea redevențelor. Nu erați sigur dacă o trimiteți către Guvern sau către Parlament. De atunci și până azi, nu s-a mai întâmplat nimic. Astăzi însă ne-ați spus că vor fi stabilite cuantumurile redevențelor prin legi specifice.

Prin urmare, rămâne în continuare un proiect cu multe necunoscute. România pierde bani și resursele noastre nu sunt protejate. Deci vă întreb: când vor fi gata aceste modificări pentru a stabili cuantumul redevențelor?

În al doilea rând, Șantierul Naval Mangalia. Presa a anunțat vineri un nou protest al angajaților Șantierului Naval Mangalia. Deși construcția de drumuri și autostrăzi nu merge bine deloc, v-ați hotărât că veți putea construi bărcuțe și fregate. Știm cu toții cât de prost administrator este statul, cu atât mai puțin probabil să se descurce în cazul unei companii cu datorii uriașe. Care sunt soluțiile dumneavoastră la solicitările angajaților?

În al treilea rând, proiectul BRUA. Conducta BRUA este una dintre cele mai mari investiții ale Transgaz și un proiect esențial pentru securitatea și independența energetică a României. Transgaz are nevoie de bani pentru proiectul BRUA. Ați ignorat această solicitare și ați lăsat compania fără bani de investiții. Ați decis că e nevoie să vireze 90% din profit la bugetul de stat.

Vă întreb: cum va realiza în aceste condiții compania acest proiect?

Promovarea proprietății intelectuale românești. Ați promis un program care să ofere acces cercetătorilor români la o platformă economică care să le permită obținerea protecției la nivel internațional pentru dreptul de proprietate intelectuală aferentă descoperirii sau invenției proprii.

Vă întreb: care este stadiul în care se află acest program?

Domnule Andrușcă, sunteți unul dintre miniștrii care ați luat banii pe care companiile de stat îi alocaseră pentru investiții și i-ați redirecționat în vederea acoperirii deficitului bugetar. Transgaz nu este singura companie care a rămas fără bani de pe… investiții.

De pe poziția de ministru, ați acceptat să fie incluse patru companii din subordinea ministerului în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, un proiect care va însemna falimentul României. Cum poate fi acest fond o idee bună, dacă România nu are exces de resurse financiare?

În Programul de guvernare ați promis foarte multe românilor. Practic, nu faceți altceva decât să creați o Românie a iluziilor.

Vă rog să-mi răspundeți la întrebări fără emoții.

Mulțumesc.

Sedinta solemna consacrata depunerii de catre senatori a juramântului de credinta fata de tara si popor

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Eu, Dinică Silvia-Monica, în calitate de senator ales în Circumscripţia electorală nr. 42, Bucureşti,

„Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu.”

Dezbaterea si adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 si semnat de România la New York la 22 aprilie 2016. (L649/2016)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

USR salută acest proiect de lege pentru aprobarea ratificării Acordului de la Paris, pentru că acest document este un pas major pentru Europa. Este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligaţii juridice tuturor părţilor pentru realizarea obiectivului global pe termen lung de limitare a creşterii temperaturii medii globale sub 2ºC. Foarte pe scurt, reamintim obligaţiile României din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021 – 2030, astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se va face cu 43% până în 2030, raportat la valorile anului 2005, în sectorul energiei şi în sectoarele industriale mari, iar pentru sectoare precum transportul, agricultura, construcţiile şi gestiunea emisiilor de deşeuri această reducere este de 30%.

Uniunea „Salvaţi România” se va implica în elaborarea şi adoptarea legislaţiei de implementare a măsurilor prevăzute în Acordul de la Paris şi a celor pe care Uniunea Europeană le va lua în conformitate cu obligaţiile pe care şi le-a asumat prin acest raport.

Ca politică de viitor, USR consideră că protejarea mediului nu reprezintă un lux, ci şi o oportunitate de dezvoltare sustenabilă pentru România şi îşi asumă să acţioneze în acest sens.

Astfel, Uniunea „Salvaţi România” votează fără rezerve pentru aprobarea ratificării Acordului de la Paris.

Mulţumesc.

Continuarea dezbaterilor si adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiintarii de noi întreprinderi mici si mijlocii. (L21/2017)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege se propune acordarea unui ajutor de stat de 200 000 de lei unui număr de 10 000 de beneficiari, anual, aceștia fiind la rândul lor firme nou-înființate ce vor avea obligația să aibă minimum 2 angajați, cu normă întreagă, pe o perioadă de 3 ani. O să repet puțin ceea ce în mare parte au specificat și antevorbitorii mei, faptul că acest proiect de lege dă liniile organizatorice generale ale acestui proiect și că detaliile sunt specificate în norme, norme, care, la acest moment de timp, sunt încă în perioada de consultare.

Uniunea „Salvați România” are câteva observații privind aceste norme. De exemplu, se sugerează că sursa fondurilor va fi din fonduri de la bugetul de stat și din fonduri europene și că în momentul când legislația Uniunii Europene privind ajutorul de minimis se va schimba, se vor schimba și prevederile acestei scheme. Și întrebarea noastră ar fi: cum se va securiza schema de rambursare pentru proiectele aflate în derulare, dacă se va întâmpla ca legislația Uniunii Europene să se schimbe?

De asemenea, plata… se specifică: plățile se vor face în limita bugetului de stat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, dar ce se întâmplă dacă bugetul de stat al ministerului dintr-un an este depășit de creditele de angajament din anul anterior?

De asemenea, evaluarea planului de afaceri se face foarte general, în funcție de domeniul de activitate al firmei, de numărul de angajați și de… dacă administratorul firmei a făcut sau nu cursuri de antreprenoriat, ceea ce nu permite o evaluare calitativă a ideii sau a planului de afaceri. E foarte greu de încadrat o idee inovativă într-o grilă standard. Și astfel, este foarte important ca forma finală a acestor norme să nu dea naștere la vulnerabilități.

Uniunea „Salvați România” sprijină măsurile de încurajare a antreprenoriatului. Considerăm că, în acest moment, de fapt, votăm un proiect de lege pentru înființarea de afaceri noi, pentru că denumirea de Start-up Nation – România ar putea să ne ducă undeva doar cu gândul la start-up-uri, care sunt definite prin inovație. Aduc pe piață niște produse și niște servicii la prețuri mai mici, diferite și mai eficiente decât ceea ce exista sau aduc produse și servicii care, de fapt, nu erau pe piață, dar noi aveam nevoie de ele, fără să fim conștienți.

Astfel, Uniunea „Salvați România” va vota „pentru” acest proiect legislativ, cu mențiunea că vom solicita, periodic, ministerului solicitări de informații privind performanța și implementarea acestui program.

Vă mulțumesc.

Continuarea dezbaterilor si adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice. (L94/2017)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi ar fi trebuit să votăm exceptarea Autorității Naționale de Meteorologie de la aplicarea Legii privind guvernanța corporativă, însă suntem chemați să aprobăm zeci de excepții de la aplicarea acestei legi.

Astfel, companiile de stat se întorc sub controlul numirilor politice, fără transparență și fără criterii de profesionalism.

Printr-un simplu amendament, s-au adăugat zeci de companii, s-au exceptat de la cerințele unui management performant și de la selecția apolitică.

Guvernanța corporativă este un principiu care trebuie aplicat și îmbunătățit continuu, nu unul de la care să găsim frecvent excepții.

Colegii inițiatori invocă siguranța națională: „Acești operatori economici, pe lângă activitatea economică pe care o desfășoară în condiții de piață, trebuie să asigure și sarcinile de mobilizare sau război.” De ce însă nu sunt căutate soluții pentru companiile din industria de apărare, astfel încât să fie clar separate, activitatea economică civilă de cea în scop militar?

Vrem protejarea interesului național, putem impune criteriu pentru selectarea membrilor consiliului de administrație, deținerea celei mai înalte certificări ORNISS. Nu este nevoie de exceptarea de la aplicarea acestei legi.

Avem companii de interes național care furnizează servicii publice, normele metodologice recunosc perfect că unele companii nu trebuie să urmeze profitabilitatea economică și prevăd indicatori de performanță care pot fi aplicați acestor companii și care nu au deloc de a face cu indicatorii financiari.

Siguranța națională în cazul companiilor de stat ar trebui să însemne depolitizarea și profesionalizarea managementului.

Siguranța națională înseamnă și crearea și menținerea valorii economice a acestor companii în beneficiul cetățenilor români. Siguranța națională trebuie să însemne și performanță, transparență și integritate în managementul companiilor de stat.

Având în vedere aceste argumente, Grupul parlamentar USR va vota împotriva acestui proiect legislativ și face apel la colegii din celelalte grupuri parlamentare să voteze împotrivă.

Mulțumesc.

Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2017 pentru aprobarea unor măsuri privind mandatarea Ministerului Energiei pentru transferul unor pachete de acţiuni deţinute de către statul român la societăţile producătoare de agent termic la unităţile administraţiei publice locale în vederea înfiinţării şi organizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (L211/2017)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

În comisie, USR a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că, deși avem un proiect care creează, teoretic, cadrul legislativ pentru acest transfer, în timpul verii, domnul ministru Tudose a afirmat că ne trebuie o ordonanță pentru a rezolva situația ELCEN-ului. Deci vorbim, de fapt… Având în vedere că deja în Consiliul General al Primăriei Capitalei s-a cerut acordul de principiu pentru acest transfer, vorbim despre situația transferului ELCEN către Primăria Capitalei. Și am fi putut fi de acord, în condițiile în care am fi avut informații. Dacă rămânem la stadiul de decizie politică, nu vom rezolva problema termoficării din București. Această decizie trebuie să aibă justificare economică.

ELCEN are nevoie de investiții mari în perioadă scurtă de timp. Cum se vor face aceste investiții? Nu avem date publice după care să judecăm această acțiune. De asemenea, așa cum au menționat și antevorbitorii mei, ELCEN produce o cantitate…, în perioadele reci, produce o cantitate semnificativă de energie, echivalentă cu ceea ce exportăm. Cum vom gestiona această activitate? Toate aceste date nu au fost făcute publice. De asemenea, raportul de evaluare. După ce criterii se va desemna cel care va efectua raportul de evaluare?

În aceste condiții, nu putem fi de acord cu acest proiect de lege. Vom vota împotriva lui.

Mulțumesc.

Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L448/2017)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Domnule președinte de ședință și stimați colegi…

Doamna Silvia-Monica Dinică:

… aș vrea să vă atrag atenția asupra art. 74 alin. (1), care stipulează că „avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond”.

Grupul parlamentar al USR a depus la Comisia pentru buget, finanțe, în termen și conform procedurii, un număr de 13 amendamente, care nu se regăsesc în raportul final cu rezoluție de amendament respins sau amendament admis. De asemenea, nu am avut posibilitatea să le susținem în plen, pentru că ni se refuză acest drept, conform votului colegilor noștri.

Am vrea să atragem atenția asupra acestei situații, în care practic nu ni se permite contribuția la procesul de legiferare.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Și aș mai vrea să adaug observația pe care mi-o transmit colegii.

Conform art. 101 alin. (2), „în cazuri deosebite, prin votul majorității senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente și în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative”. S-a votat inițial că se pot depune amendamente în plen pentru acest proiect de lege, deci s-a deschis acest proces de depunere a amendamentelor în plen, de care ar trebui să beneficieze nu numai coaliția de guvernare, ci și parlamentarii opoziției.

Mulțumesc.

Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. (L545/2017)

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Propunerea noastră este ca acest alineat (3) să se elimine.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

USR propune modificarea art. 5 alin. (1) în sensul în care „Funcțiile de judecător, procuror personal asimilat acestora, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu oricare alte funcții politice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, a funcțiilor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, a activităților de formare și perfecționare desfășurate de instituțiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condițiile legii, precum și a funcțiilor ce decurg din obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internaționale la care România este parte, în condițiile legii”.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

La art. 5…

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Deci la art. 5 propunem introducerea unui nou alineat, care specifică: „Îndeplinirea unor misiuni în străinătate în cadrul unor organizații internaționale interguvernamentale sau al instituțiilor Uniunii Europene, exercitarea unor activități ca expert, manager de proiect, consilier rezident ori echivalent în cadrul unor programe cu finanțare națională sau internațională în interesul justiției ori în interes științific, exercitarea funcției de judecător sau alte funcții judiciare la instanțe internaționale sau europene ori cea de procuror european delegat sau adjunct ale acesteia, precum și îndeplinirea unor activități de formare profesională în domeniul juridic ori a unor activități cu caracter științific organizate de Academia Română sau alte instituții de cercetare științifică nu sunt incompatibile cu funcțiile prevăzute la alin. (1).”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc.

Propunerea USR este următoarea: „Asupra caracterului compatibil sau incompatibil al activităților prevăzute la alin. (1) și (11) se pronunță Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, anterior desfășurării activității, la cererea persoanei interesate. Oportunitatea exercitării misiunilor și activităților prevăzute la alin. (1) și (11) se apreciază de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât acestea să nu afecteze buna desfășurare a activității din cadrul instanței sau parchetului.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Alin. (2) al art. 7 se modifică și va avea următorul cuprins: „Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere din care să rezulte dacă sunt sau dacă au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații, în același timp în care au deținut funcția de magistrat. În declarație trebuie precizate calitatea deținută, perioada și modalitatea de încetare. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane al instanței sau, după caz, al parchetului.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Deci la art. 7 alin. (4) propunerea USR de modificare este următoarea: „Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (2) se face de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.”

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Deci propunerea USR este ca alin. (5) să se elimine.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

La 27, alin. (6), propunerea USR este aceea de a se elimina acest alineat.

Mulțumesc.

1 6 7 8 9