Deci acest proiect de lege a fost inițiat de către colegul meu deputatul Claudiu Năsui, care n-a putut să fie prezent astăzi în plen pentru a-l susține, de aceea o să preiau eu din argumentele lui.Prin acest proiect de lege se solicită abrogarea dispozițiilor care reglementează administrarea specială și supravegherea financiară a companiilor cu capital de stat aflate în procesul de privatizare. De ce? Pentru că acest regim special de privatizare a fost inițiat pe vremea Guvernului Năstase, cu justificarea oficială: ca să accelereze privatizarea unor companii de stat. Au trecut 20 de ani de atunci și se tot accelerează privatizarea lor.

Bineînțeles că multe dintre ele, după cum știți, nici măcar nu mai sunt privatizabile, dar ele stau în acest spațiu și în acest regim special de accelerare a privatizării. Care este, de fapt, schema? Ceea ce se întâmplă aici este că apar acești administratori speciali care tot pregătesc privatizarea în unele companii de stat, plătiți cu niște sume foarte generoase, între 2 000 și 4 000 de euro, dar care nu au niciun fel de activitate reală și, mai ales, niciun fel de răspundere.

Uniunea Europeană ne-a tot spus să abrogăm acest regim special, la fel și Consiliul Concurenței, pentru că există acest risc de infringement. De ce? Printre altele, pentru că procedura vine la pachet cu unele măsuri care favorizează aceste companii într-un fel unic: nu se mai execută datoriile bugetare, doar se strâng.

Grupul parlamentar USR va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Ceea ce voiam eu să spun este că vom vota acest proiect de lege.

E adevărat că în ultimii trei ani crizele au impus ca statele să intervină în economie. Bani sunt, important este ca acest cadru pentru dezvoltarea companiilor să fie aplicat corect și echitabil. Și o să spun ceea ce am mai spus de fiecare dată când avem scheme de ajutor de stat: este important ca aceste scheme să fie monitorizate și urmărite din punct de vedere al performanței. Să vedem după o perioadă de timp câte din aceste companii au performat, ce au făcut bine, ce a mers și ce nu, astfel încât la viitoarele scheme de ajutor de stat să putem să ajutăm acele companii, astfel încât să avem stabilitate economică și, de ce nu, valoare adăugată în economie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.Este doamna senator Dinică.

Acesta este un proiect de lege inițiat de către colegii mei deputați USR, care propune simplificare și debirocratizare.

De fapt este o modificare a unei legi adoptate în 2022, care se presupune că transpune o directivă europeană, dar unde pe parcursul transpunerii cumva am ajuns să ne raportăm la ceea ce se întâmpla în 1960 și nu să ajungem la ceea ce e nevoie în anul 2022, astfel încât colegii mei deputați USR propun să ne raportăm totuși la standardele și la normele din cadrul Uniunii Europene, cele ale acestui an, astfel încât publicarea acestora să se facă în buletinul electronic al Registrului Comerțului și nu să mergem către o suprapublicitate care duce la publicarea costisitoare și anevoioasă în Monitorul Oficial ce-și are originile în normele comunitare, așa cum spuneam, ale anilor 1960.

Grupul senatorilor USR va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc, doamna președinte.Eu am apăsat butonul, dar se pare că nu se realizează coordonarea.

Da, astăzi în Comisia de știință, noi am lucrat. Din păcate, am avut foarte puțin timp să îmbunătățim acest proiect de lege. El este jalon în PNRR și are termen decembrie 2022.

Cred că ceea ce am arătat astăzi în comisie este că putem lucra transpartinic și că putem aduce îmbunătățiri. Din păcate, timpul a fost foarte, foarte, foarte scurt și cred că aceasta ar fi una din observațiile pe care le avem: în momentul când avem astfel de proiecte, să putem să avem un timp mai mare de dezbatere.

Au fost noi amendamente care au trecut, și în ceea ce privește eliminarea discriminărilor, dar și în vederea asigurării unei mai bune clarități a acestui proiect legislativ, de la care sunt așteptări foarte mari. În ceea ce privește Grupul USR, sunt anumite diferențe de viziune pe care le avem la acest moment.

Este un raport de adoptare, favorabil, cu amendamente admise și respinse, cu majoritate de voturi.

Grupul USR se va abține la vot.

Mulțumesc.

Art.69, Capitolul III – Dispoziții finale.

În anul 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu prevederile art.2206 alin.(6) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din contribuția asiguratorie pentru muncă încasate la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de 12% care se face venit la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr.200/2006 privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, 17% care se face venit la bugetul asigurărilor pentru șomaj, 2% care se face venit la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, 69% care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale.

Se propune suplimentarea bugetului alocat Investiției 10 – „Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi” cu suma de 10 525 de mii de lei din bugetul Academiei Oamenilor de Știință din România.

Proiectul a fost discutat și în cadrul Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie.

Practic, ce facem astăzi aici este să ratificăm participarea României la acest fond, reglementând inclusiv contribuția financiară, care pentru perioada până în 2030 este de 3,4 milioane de euro lunar, ca apoi să se diminueze, până în 2037, la 0,94 de milioane de euro. Prin intermediul acestui proiect de lege, avem statutul de partener în cadrul acestui fond.

Acest fond, de fapt, este un instrument financiar. Ministerul Cercetării și Dezvoltării va gestiona participația României, prin acțiuni, la acest fond, iar reprezentantul național al României se stabilește prin ordin al ministrului. Și cred că ceea ce… una din întrebările pe care le-au pus membrii comisiei a fost dacă aceasta este o funcție remunerată. Nu este o funcție remunerată, este o funcție neremunerată și, mai mult decât atât, există inclusiv obligația de a prezenta un raport anual de activitate privind participarea noastră la acest fond.

Raportul în comisie a fost, majoritar, pentru admitere.

Grupul senatorilor USR va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Intervenția mea e cumva și din partea Comisiei, pentru că acest proiect de lege a fost la raport la Comisia de știință, inovare și tehnologie și la politică externă, dar a avut voturi în unanimitate în ambele comisii.

Necesitatea acestei aderări a României la convenție a apărut în contextul dezvoltării capabilităților tehnice naționale de dezvoltare și operare a obiectelor pe orbita Pământului sau dincolo de aceasta și al activităților publice și private în domeniul spațial, precum și al existenței intenției de lansare în viitorul apropiat a unor obiecte spațiale naționale. Statul român, prin aderarea la convenție, își reafirmă și consolidează poziția sa de susținător al dezvoltării sustenabile a activității spațiale.

În vederea implementării dispozițiilor acestei convenții, Agenția Spațială Română, cea care coordonează la nivel spațial aceste activități, va înființa, menține și actualiza registrul național al obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic. În ceea ce privește operatorii naționali care lansează obiecte spațiale, au obligația să declare către Agenția Spațială Română toate informațiile necesare înregistrării lansării obiectului spațial în registrul național, precum și obligația informării atunci când obiectul nu se mai află pe orbită.

Grupul senatorilor USR va vota pentru proiectul de lege.

Mulțumesc.

Acest proiect de lege – al cărui inițiator este deputatul Cătălin Teniță și eu îl susțin în calitate de coinițiator – practic nu face decât să operaționalizeze ceea ce scrie deja în Legea bibliotecilor, unde se prevede posibilitatea ca persoanele juridice să susțină bibliotecile, la fel cum persoanele fizice o pot face prin donații și sponsorizări.

Deci, practic, propunem prin acest proiect de lege ca 3,5% din impozitul pe venit al persoanelor fizice să poată fi direcționat către biblioteci. De ce? Pentru că în ultimii zece ani au fost undeva la 3 000 de biblioteci desființate, dintre care 750 biblioteci publice (chiar dacă legea spune că acestea nu pot fi desființate decât în momentul când se desființează unitatea administrativ-teritorială) și, mai mult decât atât, suntem undeva la 40% analfabetism funcțional. Poate chiar, la generațiile care au trecut prin pandemie, procentul ăsta să crească.

Grupul parlamentar al senatorilor USR va susține prin vot acest proiect de lege care are raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Și atunci, propunerea asta de lege nu face decât să ajute în zona asta, de diminuare a risipei alimentare, prin instituirea unei platforme electronice în care să putem avea nu numai date reale despre cantitățile de alimente, dar și cum… planurile pentru diminuarea acestei risipe alimentare. Avem obligație pentru Ministerul Mediului să realizeze o strategie care are și termen de revizuire, adică să ne uităm și să vedem ce am putut să facem după 5 ani. Și este unul dintre proiectele care nu țin cont nici de culoare politică și nici de momentul la care ne aflăm, ci de nevoia pe care o avem la nivel de societate.

Grupul parlamentar USR va vota pentru proiectul de lege.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu voiam doar să remarc că avem o procedură simplificată prin acest proiect de lege care merge și către direcția digitalizării, interacțiunii dintre reprezentanțele și organizațiile economice și ministerul abilitat, în speță Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Și probabil că vom vota cu toții acest proiect, marea provocare, însă fiind implementarea acestei platforme electronice pe care se va realiza implementarea și, de ce nu, și faptul că această comunicare va trebui, în ceea ce privește obținerea autorizației de funcționare, cât mai mult simplificată și automatizată, chiar în sensul notificării acestor organizații, înainte de expirarea acestei autorizații.

Noi vom vota pentru raportul de admitere al acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Da, într-adevăr, astăzi, practic, prin acest proiect eliminăm această excepție, pentru că în legea adoptată în 2019, Legea nr.129/2019 privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, apărea această excepție în privința declarării beneficiarului real pentru companiile de stat și regiile autonome și, da, din păcate, a fost nevoie de avizul Comisiei Europene ca să constatăm că de fapt am transpus o directivă insuficient. Și să nu uităm că totuși suntem în proces de aderare la OECD și performanța și agilitatea companiilor de stat sunt elemente esențiale.

Noi vom vota… Grupul parlamentar al senatorilor USR va vota pentru raportul de admitere.

Mulțumesc.

Acest proiect propune un lucru simplu, propune înființarea de către Ministerul Sănătății a unei platforme online prin intermediul căreia rezidenții să poată oferi feedback în ceea ce privește programele de rezidențiat din care fac parte. Propunerea este inițiată împreună cu colegul meu, Adrian Wiener, din Comisia de sănătate a Camerei Deputaților.

De ce am venit cu acest proiect? Pentru că atunci când vorbim de debutul în carieră știm cu toții că acesta este esențial și programele de rezidențiat sunt o perioadă de dobândire de abilități și competențe și, practic, te formează pentru întreaga viață profesională și, atunci când vorbim de formare, nu vorbim doar de calitatea programului în sensul de calitate a cursurilor, dar și din accesul la proceduri, tehnici, la o bază de date corespunzătoare, dar și la o îndrumare până la urmă potrivită.

Prin intermediul acestei platforme online, practic rezidenții ar avea posibilitatea să se exprime și să exprime un punct de vedere cu privire la programele din care fac parte.

Grupul parlamentar USR va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Cred că acest feedback doar ar fi… ar completa și ar ajuta la îmbunătățirea programelor de rezidențiat, și nicidecum o judecată sau o polarizare a protagoniștilor acestui program în două tabere diferite.

Mulțumesc.

Să știți că am fost cu mâna ridicată încă de când ați întrebat dacă sunt reprezentanți ai Guvernului aici, în sală.

Bun. Deci avem un proiect de lege inițiat de către colegul meu deputat, Adrian Wiener. E un proiect simplu: modificare la guvernanța corporativă. Practic, propunerea este de a micșora cu doi plafonul pentru reprezentanții celor care formează consiliul de administrație, consiliile de supraveghere și directoratele, pentru că suntem într-un moment în care vrem să reducem risipa banului public.

Și adevărul este că tocmai am aflat de la Ministerul de Finanțe că, deși Ordonanța nr.109 este din 2011 și ar fi trebuit să fie finalizată procedura de selecție pe 109, pentru un număr de 100 de întreprinderi publice centrale, din cele 144, nu avem încă finalizată procedura de selecție. Mai precis, avem interimate, acele interimate din 4 în 4 luni, unde își găsesc un adăpost călduț rude, cunoștințe și oameni care nu își găsesc în sistemul privat un loc de muncă, pentru că nu sunt suficient de pregătiți. Și așa ajungem să avem în presă, la rubrica „Așa nu!”, CV-uri care nu s-ar califica nici pentru o profesie și nici pentru a avea expertiză în domeniul în care funcționează aceste companii de stat.

Bineînțeles, dacă ne uităm la rezultatele acestor companii de stat, ajungem la concluzia dureroasă că multe dintre ele înregistrează pierderi și nu au o performanță așa cum ne-am dori.

Prin urmare, această propunere simplă nu face decât să diminueze plafonul maxim cu doi, repet, astfel încât să avem organizații mai suple. Și, da, scopul ar fi ca toate aceste proceduri de selecție să fie finalizate, astfel încât să putem după aceea să vedem ce funcționează și ce nu.

Grupul senatorilor USR va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

S-au zis deja principalele argumente în favoarea legii. Nu numai în educație e nevoie de date și date centralizate, și de reducere a acestui efort de a completa formulare și informații în platforme separate care după aceea – surpriză! – ori nu comunică între ele, ori ne trebuie personal suplimentar, astfel încât să procesăm aceste date. E un proiect necesar. Bineînțeles că nu e suficient. Ar trebui să facem mai mult: ar trebui să ne și uităm cam ce ne spun datele astea și cam ce putem să facem mai departe cu ele.

Și încă un aspect important pe care nu l-aș lăsa deoparte, este partea de implementare a acestei legi, absolut esențială, astfel încât să avem o platformă funcțională în timp cât mai scurt și care, repet, să poată să ne ajute să tragem și niște concluzii despre ceea ce se întâmplă în sistemul universitar.

Grupul senatorilor USR va vota pentru raportul de admitere cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Da, sistemul de finanțare al universităților apare des ca fiind caracterizat ca fiind ineficient și că nu îndreaptă multe din lucrurile care nu funcționează în sistem.

Acum, cred că ar trebui să ne uităm la acest proiect de lege ca la o propunere. O propunere spre a dezbate și spre a discuta cum putem să reducem din abandonul universitar, care știm cu toții că face ravagii, și cum putem să ne uităm la noi ca la o țară competitivă, cu specializări de top, care să ne facă mândri și care mai departe să producă efecte în economie. Pentru că, până la urmă, cele două propuneri ale colegului meu încercau cumva să impulsioneze discuția în direcția aceasta: cum facem să ne implicăm studenții mai mult în cercetare-dezvoltare încă de la nivelul universitar și de master și cum putem mai mult și mai bine să fim și noi parte dintr-o poveste de succes, aceea a competitivității și a specializărilor inteligente. Evident că discuția nu este soluționată prin acest proiect de lege, dar poate că ar trebui cumva să începem de undeva.

Am văzut că există o propunere a Consiliului Rectorilor de a avea și o lege separată pentru învățământul universitar. Poate vom ajunge, în acest mandat, să discutăm concret despre ce putem face ca să ne asigurăm un viitor mai bun pentru generațiile care vin din urmă și care să nu mai apeleze la soluții de a adopta programe universitare din alte țări.

Mulțumesc.

Grupul senatorilor USR va vota împotriva raportului de respingere.

Stimați colegi,

PNRR vine cu o promisiune de fonduri, o promisiune de investiții, dar și de reformă. Sunt 400 de milioane de euro prevăzuți ca investiții în start-up-uri, administrate prin Fondul european de investiții. Există un acord semnat de către Guvernul României pentru crearea unui fond de fonduri. Pentru a maximiza această valoare a acestor fonduri, este de dorit ca administratorii de fonduri să poată să acceseze și capital privat undeva astfel încât aceste sume să ajungă la valori de peste 600 de milioane de euro. Cred că înțelegem cu toții nevoia de a dinamiza și de a impulsiona creșterea start-up-urilor, mai ales în acest context economic dificil.

De aceea a fost și elaborată această propunere legislativă, tocmai pentru a crea cadrul, a crea posibilitatea introducerii unei noi clase de acțiuni, acțiunile executive cu votul multiplu, în special pentru această categorie a start-up-urilor, care să le permită fondatorilor să își păstreze controlul chiar dacă participația lor economică în cadrul acestor start-up-uri devine minoritară. Nu este o obligație, este o posibilitate. Alte țări au flexibilizat acest cadru legislativ tocmai pentru că au constatat că dinamica economiei este una care a evoluat, și în special în ceea ce privește domeniul tehnologiei, unde aceste start-up-uri au evoluat foarte rapid.

Grupul senatorilor USR va vota împotriva raportului de respingere și susținem în continuare nevoia de a actualiza Legea societăților, astfel încât să reflecte dinamica economiei și să poată impulsiona mediul de afaceri.

Mulțumesc.

Doar o completare la ceea ce spunea doamna senator Crețu, ca să putem să clarificăm procedura. Deci președinții de comisie, doar în momentul când la punctul respectiv de pe ordinea de zi ajungem la proiectul respectiv de lege, vor merge la unul din microfoanele de acolo, din față, și vor susține proiectul. În rest, suntem toți aici, în sală.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Cred că sunt câteva elemente importante aici pe care ar trebui să le remarcăm la acest proiect. Două dintre ele au fost menționate și de domnul secretar de stat. Vorbim, practic, de lărgirea acestui eșantion de consultare a IMM-ului, de faptul că implicăm în Grupul de lucru care analizează impactul economic al actelor normative reprezentanți și stakeholderi direct interesați de acest domeniu. Și cred că, iarăși, ar mai fi de menționat faptul că mergem către o transparență mai mare, adică rezultatele acestui Test pentru IMM-uri vor fi publicate on-line, pe pagina de internet.

Mai sunt multe alte lucruri de făcut. Cred că știm cu toții cât de puternic afectat a fost sectorul întreprinderilor mici și mijlocii de către pandemie și acest apetit pentru business s-a văzut că a fost în scădere. Și nu numai că nu au mai fost înființate firme noi, dar și cele deja existente au fost puternic fragilizate și afectate de către ultimii doi ani. Mai avem multe lucruri de făcut, inclusiv în ceea ce privește internaționalizarea IMM-urilor, dar, în ceea ce privește acest proiect de lege, Grupul parlamentarilor USR va vota pentru raportul de admitere.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Acesta este un proiect USR, care pune o soluție pentru metoda celor patru luni și a celebrelor interimate în companiile de stat, de care sigur ați auzit, pentru că extremele apar de cele mai multe ori în presă: oameni nepotriviți, cu CV-uri nepotrivite, care ajung să decidă în companii de importanță strategică pentru țară.

Propunerea aceasta legislativă venea cu deschiderea discuției pentru limitarea numărului de mandate provizorii pe care administratorii și directorii numiți în întreprinderile publice le pot deține ca urmare a vacantării acestor funcții. Sigur că discuția aceasta este perfectibilă și ar fi fost bine dacă am fi avut o discuție serioasă despre cum putem să remediem această situație, mai ales că avem niște termene.

Avem în PNRR, în trimestrul IV – 2022, avem niște ținte la care trebuie să ajungem: și avem reducerea cu 50% a numirilor temporare în companiile de stat de la nivel central și 10% reducerea acestor numiri temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat la nivel local. Prin urmare, această discuție nu poate fi îngropată, ci doar amânată.

Grupul senatorilor USR va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.