O foarte scurtă remarcă.

USR va vota pentru raportul de admitere, cu amendamente.

E un exemplu prin care putem să aducem contribuții la o lege ținând cont și de observațiile mediului privat și de ceea ce spune Ministerul Justiției, astfel încât amendamentele ni le-am însușit noi toți, în Comisia economică. Am putea să preluăm exemplul ăsta de bune practici și pentru alte proiecte.

Mulțumesc.

Eu aș vrea să susțin amendamentul respins.

Este: „La art.2, după alin.(4), se adaugă un nou alineat, cu următorul cuprins:

Pentru perioada în care programul-pilot nu a fost operațional, sumele destinate asigurării suportului alimentar se acordă în compensație beneficiarilor de către Ministerul Educației, din bugetul programului-pilot, după o metodologie stabilită prin hotărâre a Guvernului.”

Iar aviz favorabil și de la Consiliul Legislativ și de la CES.

Nu văd de ce ne-am împotrivi acestei… existenței opțiunilor ca cei care muncesc și contribuie cu taxe în statul român să aibă posibilitatea să direcționeze banii către lucruri care le sunt utile și folositoare.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Legea este inițiată de către colega mea deputat Pollyanna Hangan și vorbim despre o situație simplă, cu care probabil că, de principiu, ați fi cu toții de acord.

Deci schimbăm niște denumiri și, ca să schimbăm niște denumiri, noi acum înființăm niște comisii și, pentru comisiile alea, niște oameni sunt plătiți. Ceea ce propune colea mea este să reducem aceste cheltuieli inutile, că eu nu cred că e nevoie de o comisie ca să schimbăm niște denumiri, și să ne ducem la avizele instituțiilor care sunt responsabile de domeniile respective. Deci, practic, să simplificăm. Putem să facem cu banii ăia multe alte lucruri folositoare.

Mulțumesc frumos.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Este o lege inițiată de către USR și, practic, subiectul este foarte tehnic, și propunerea era să existe o corelare, în momentul în care crește prima de asigurare, cu suma asigurată. Și cred că e unul dintre acele subiecte, cum mai sunt și altele în Parlamentul României, unde discuția ar fi trebuit să fie independentă de ideologie, dar în spiritul rezolvării unei probleme, unei situații, astfel încât să ne fie tuturor mai bine.

Mulțumesc.

Subiectul acestui proiect de lege este unul care ar trebui să transcendă și ciclurile electorale, și configurația unei majorități.

De ce spun asta? Pentru că vorbim de transparență. Transparența ajută astfel încât cetățenii să vadă care sunt acțiunile instituțiilor ce iau decizii pentru ei, pentru că e nevoie și de diplomație parlamentară, și de reprezentare a instituțiilor și a României în deplasări. Tocmai că ceea ce ar trebui să schimbăm noi în percepția celor care ne urmăresc este că ne ducem acolo, facem treabă și atunci și cheltuielile cu deplasările sunt justificate. Și n-ar trebui să avem niciun motiv pentru care să nu spunem: „Da, am fost acolo, am reprezentat România, am contribuit cu o poziție și atunci astea sunt cheltuielile.”

Transparența crește încrederea în autorități și permite cetățenilor să monitorizeze ce facem și să nu mai pară că suntem aici, undeva, și luăm decizii fără să ne pese, fără să-i auzim sau fără să știm ce facem. Cu cât schimbăm percepția asta, cu atât va fi mai mare implicarea civică și prezența la vot, pentru că trebuie să recunoaștem că sunt foarte mulți dintre cetățeni care spun că nu ies la vot pentru că sunt nemulțumiți de activitatea instituțiilor care îi reprezintă.

Despre asta este vorba în acest proiect de lege, despre creșterea transparenței, despre transparența cheltuielilor cu deplasările.

USR va vota împotriva raportului de respingere.

Ce m-ar fi interesat pe mine, din punct de vedere al inițiatorilor, adică al Guvernului, este să ne spună, când o să vedem și aceste efecte ale îmbunătățirii acestor măsuri pe care noi toți le votăm astăzi în Parlament? Cum vom face să avem cât mai curând o detectare cât mai timpurie a acestei boli, care este o boală cât se poate de perfidă și care afectează organismul și capacitatea omului într-un fel dramatic, și când vedem aceste rezultate, și dacă vom vedea o finanțare mai mare pentru tratarea și prevenirea diabetului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să susțin amendamentele.

Amendamentele respinse în comisie ale Grupului USR.

Mulțumesc frumos.

Ca să răspundem la întrebarea ce am propus noi, aș vrea să susțin în plen amendamentele care ne-au fost respinse în comisii.

Număr marginal 1.

Legea nr.303/2022 – art.211 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi pot beneficia, la îndeplinirea condițiilor de vârstă prevăzute în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru fiecare an de vechime în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, de o pensie de serviciu în cuantum de 1/35 din baza de calcul reprezentată de 65% din media valorilor nete ale indemnizațiilor de încadrare brute lunare și ale sporurilor permanente avute în ultimele 12 luni integrale de activitate înainte de data pensionării.

(2) Fracțiunile de an de vechime în funcțiile enumerate la alin.(1) se valorifică proporțional cu cuantumul stabilit la alin.(1) pentru fiecare an de vechime.

(3) Cuantumul total al pensiei de serviciu nu poate depăși valoarea bazei de calcul stabilite la alin.(1).

(4) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

(5) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi sau la pensie în sistemul public de pensii are obligația de a opta pentru una din aceste pensii.”

Număr marginal 7.

La art.213, alin.(2) se modifică și va avea următorul cuprins: „Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează simultan cu majorarea valorii punctului de pensie din sistemul de pensii publice, în procent identic cu majorarea respectivei valori.”

Da, aș fi vrut să spun câteva cuvinte pentru acest proiect de lege, având în vedere că este un proiect care aduce mai multă debirocratizare, simplifică lucrurile.

Este un proiect inițiat de către colegul meu Claudiu Năsui, dar sunt inițiatori și de la celelalte partide.

E o idee bună să nu mai primim bon fiscal la tranzacțiile cu cardul decât dacă o cerem explicit. O fac și alte țări, se poate în alte țări, dar, aparent, la noi… noi încă n-am ajuns acolo, astfel încât proiectul acesta ajunge astăzi cu raport de respingere în plen.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere și speranța mea este ca, poate la Camera Deputaților, având în vedere că inițiatorii sunt toți deputați, să găsească o formulă astfel încât să funcționeze și tehnic acest proces și, până la urmă, noi să observăm efectele, astfel încât să avem și mai puțină hârtie, dar și mai puțină birocrație.

Mulțumesc frumos.

Nu – mulțumesc, domnule –, aș fi vrut să susțin proiectul USR pe care-l avem pe ordinea de zi acum.

Este vorba de domnul Bogdan Alexandru, care a creat Academiei Române un prejudiciu doar de 3,7 milioane de euro. Vorbim de domnul Irinel Popescu, care este cercetat pentru luare de mită. Și ne-am întrebat dacă acolo se vor regăsi ca viitori academicieni și medicii de la „Marius Nasta” care aveau un milion de euro acasă. Vorbim de Mihai Lucan, cunoscut pentru afacerea „Transplantul”, și vorbim și de domnul Papari, care a fost declarat de instanță colaborator al Securității, pentru că își turna pacienții din ospiciu. Și-atunci, așa am ajuns la concluzia că această academie trebuie desființată.

Voi trece acum la citirea raportului comun asupra Propunerii legislative pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România și pentru abrogarea Legii nr.31/2007, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie, prin adresa numărul L403/2023, din data de 26.06.2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România și pentru abrogarea Legii nr.31/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România, abrogându-se totodată Legea nr.31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, proiectul cuprinde dispoziții cu privire la patrimoniul și la personalul Academiei Oamenilor de Știință din România după desființarea acesteia.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ.

Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au avizat negativ, fără amendamente, propunerea legislativă.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Senatului, republicat, din partea Academiei Oamenilor de Știință din România, domnul Adrian Alexandru Badea – președinte și domnul Petru Andea – secretar științific.

În ședințe separate, membrii Comisiei pentru învățământ și membrii Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art.76 alin.(2) din Constituția României, republicată.

Acest proiect legislativ este despre cursurile de prim ajutor. Și de ce spun asta? Pentru că astăzi a fost în acea bancă colegul meu, cerând ca în școli copiii să învețe lucruri utile. Pentru că noi n-am reușit în toți acești ani să dăm răspuns la întrebarea: ce lucruri utile îi învățăm pe copii în școală care să le folosească pentru viitor?

Sistemul de educație este într-o desincronizare fantastică cu ceea ce au ei nevoie pentru viitor. Și, da, astăzi este despre cursurile de prim ajutor. Mâine poate fi despre alte lucruri care nu se regăsesc în aceste planuri-cadru mult așteptate, pentru că nu avem încă nici planurile-cadru, nici programele. Ele sunt în lege, dar în realitate copiii noștri încă învață după manuale vechi și, deși sunt profesori excepționali care încearcă să strecoare lucruri utile la clasă, cadrul este încă unul învechit și îmbâcsit. Și asta o știm cu toții, dar o recunoaștem mai rar.

Și așa ajungem să avem proiecte de lege care vin cu astfel de propuneri, tocmai pentru a împinge și a duce nevoia asta, a da glas acestei nevoi care doar se aude pe la colțuri. Și eu sper să votați acest proiect de lege, dar, mai mult decât atât, sper să avem aceste noi planuri-cadru și aceste noi manuale nu peste cinci-șase generații, ci cât mai curând, pentru că în consultare publică au fost deja de câteva ori.

De cât timp mai avem nevoie ca să-i învățăm pe copii ceea ce au nevoie pentru viitor?

Mulțumesc.

Eu am o întrebare pentru inițiatori, pentru că domnul secretar de stat a fost foarte vag, ne-a spus că s-au plafonat prețurile pentru 14 produse și atât.

Eu aș vrea să știu din partea Guvernului – și o să adresez și întrebare oficială – când o să vedem și o analiză? Pentru că, da, protejăm consumatorii, însă știm cu toții că producătorii români, cel puțin cei care produc ouă și carne de porc, sunt cu marjele undeva la limita supraviețuirii.

Și, da, prelungim prin acest proiect de lege, că, sigur, e ușor să faci un amendament la Comisia de agricultură și să spui că vom proteja în continuare, atâta timp cât nu ai o analiză asupra efectului asupra producătorilor, cei care sunt afectați, pe sectoare, ca să vedem dacă această măsură nu cumva va închide dintre producătorii români pe care noi ne lăudăm aici că îi protejăm.

Mulțumesc.

În primul rând, cred că ar fi trebuit să ne uităm la ea și din perspectiva rolului Parlamentului, pentru că, ați văzut zilele acestea, cei mai mulți acuză Parlamentul că nu face legislație bună, legislație care să producă efecte, pentru că noi suntem responsabili de redactarea și elaborarea legislației, iar instituțiile statului sunt responsabile de implementarea lor pe domenii importante, așa cum este domeniul energiei, domeniul comunicațiilor, dar și domeniul financiar, astfel încât ajungem să avem agenții și autorități care sunt răsplătite cu sume generoase din bani publici și unde, de fapt, ajung oamenii nepotriviți. Despre asta este vorba în acest proiect de lege, să îndreptăm acest cadru legislativ astfel încât să fie numiți oameni care se pricep. Și, cumva, mă gândesc că niște partide mari ar trebui să aibă și resurse umane valoroase pentru a numi în funcții publice oamenii, da? Pentru că sunt partide care au o viață politică de peste 30 de ani. Și, în schimb, ce facem? Facem niște numiri astfel încât niște oameni să-și facă niște locuri călduțe.

Și, mai mult decât atât, haideți să tranșăm odată limita asta între poziția publică și poziția de competență din agenții și autorități, pentru că nu poți fi și consilier local, și inspector, și angajat la agenție și la autoritate. Nu le vei putea face niciodată pe toate bine. Și vedem asta la ASF, vedem asta la ANRE și vom vedea curând și la ANCOM, dacă vom continua cu aceste numiri politice.

USR va vota împotriva raportului de respingere.

Da, această ordonanță vine cu o promisiune, și mă gândesc că, mai ales colegii care nu sunt parte din Comisia de învăţământ, ar vrea să știe că avem și niște certitudini și niște termene clare, așa că aș avea două întrebări pentru Ministerul Educației, în sensul în care, când se va întruni Comitetul de monitorizare a Programului de „Educație și formare”, având în vedere că primele vor trebui acordate chiar din luna octombrie. Și încă un aspect, care e chiar mai important, este acela legat de sursa fondurilor, că așa cum menționați, în momentul în care nu se pot oferi aceste prime din fondurile programului, ordonanța prevede că fondurile se vor aloca de la bugetul de stat și, dacă vom ajunge pe acest scenariu, care va fi sursa de finanțare a acestor prime?

Mulțumesc frumos.

Prin acest proiect de lege, care modifică Legea eficienței energetice, am dorit să ducem discuția către o zonă care până acum n-a fost abordată, pentru că, până la urmă, vulnerabilitatea energetică, care poate să ducă rapid către sărăcie energetică, depinde nu numai de venitul pe care-l are cetățeanul care locuiește în gospodăria respectivă sau venitul pe familie, ci depinde de felul în care este eficientă sau nu energetic gospodăria respectivă, adică de vulnerabilitatea gospodăriei respective. Pentru că, la venituri similare, pentru o locuință izolată și eficientă energetic costurile cu încălzirea… pentru că și aici vorbim de un minim de încălzire și de consum care, sub acel nivel, poate duce, până la urmă, la deteriorarea sănătății, pentru că, dacă locuiești în condiții improprii, adică în frig, de la un moment încolo, sănătatea îți va fi afectată.

Și atunci, ceea ce face acest proiect – care este destul de tehnic și n-o să intru aici în detalii legate de lucrul acesta – este să pună la treabă instituțiile statului care au, fiecare dintre ele, anumite date care ar putea fi corelate, astfel încât să putem să tragem o concluzie relativ la calitatea gospodăriei din punct de vedere al eficienței energetice. Și, de aceea, recunosc că mă așteptam ca raportul să fie unul de admitere, chiar și cu amendamente.

Până la urmă, Ministerul Dezvoltării, care este unul dintre ministerele care primea atribuții suplimentare, a oferit un punct de vedere. Și voi face mai mult decât atât, voi lua în considerare acest punct de vedere și voi redepune proiectul de lege, tocmai ca să avem o formă și, într-un final, să ajungem să spunem, chiar și aici, în plenul Senatului, și, de ce nu, din Parlament, că putem să ne uităm la sărăcia energetică, că putem să discutăm mai mult despre vulnerabilitatea energetică cu niște cifre și cu niște informații pe masă.

Mulțumesc

Aș fi vrut să spun doar câteva cuvinte: că ratăm încă un moment în care să vorbim despre transparența la nivelul companiilor de stat.

Colegul meu deputat a propus acest proiect de lege.

E adevărat că în comisie s-au făcut remarci în legătură cu îmbunătățirea acestuia și, da, era o ocazie să vedem cum putem face ca aceste concursuri de directori să fie corecte, transparente și să ajungă acolo oameni care se pricep, că până la urmă efectul este doar să știrbim încrederea pe care o au cetățenii în companiile de stat, în instituțiile publice în general.

E o ocazie ratată de a pune problema corect și de a avea un proiect de lege care să facă bine.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Explicarea votului… (Discuții.) da, este vorba de L295 și ceea ce aș vrea să spun este legat de soluția pe care o prezintă acest proiect de lege și două argumente pentru care nu cred că va funcționa.

Primul argument, pentru simplul fapt că cei care generează aceste tipuri de material nu-și vor eticheta niciodată materialul ca fiind fals, pentru că nu le mai servește scopurilor pentru care materialul a fost creat, iar CNA-ul, ca instituție care să verifice zona aceasta de materiale, nu va avea niciodată competența să facă lucrul ăsta.

Dacă vrem să creionăm o soluție care să nu fie superficială – și sunt de acord că ar trebui să facem asta –, este să ne ducem tot în zona de tehnologie, unde, cu ajutorul companiilor care chiar se uită la aceste tipuri de algoritmi, să încercăm să găsim acele mărci ale acestor materiale video, pe care să le detectăm din timp și automat să nu fie lăsate să se propage. Soluția este tot în tehnologie și cu asta ar trebui făcută o dezbatere cu companiile care chiar au know-how și, de ce nu, cu universitățile.

Mulțumesc.

Vorbesc astăzi aici ca locuitor al Bucureștiului. M-am născut, am crescut în București, trăiesc în București și văd că am rămas cu jumătate din pădurea pe care o aveam în jurul Bucureștiului.

Specialiștii ne spun că avem nevoie de 100 000 de hectare de pădure în jurul Bucureștiului și noi abia dacă atingem un sfert dintre acestea. Poluarea ne ucide. Ne ucide lent și nu face discriminare – nu ține cont nici de opțiunile politice, nici de vârstă, nici de locul unde ne aflăm în București: dacă suntem în sectorul 1 sau în sectorul 5.

Și cred că e nevoie să facem mult mai mult. E foarte bine că avem astăzi această lege aici, în Senat. Eu sper să o votăm cu toții. Eu sper să facem mai mult decât atât, să ne gândim ce facem și cu alte zone verzi din jurul orașelor mari, care se confruntă și ele cu poluare, și mai ales sper ca la Camera Deputaților acest proiect să treacă, și nu să rămână într-un sertar până când ne mai gândim noi ce facem în legătură cu poluarea. Pentru că lucrurile astea ce țin de viața noastră, a tuturor, nu mai pot aștepta.

Grupul parlamentar USR, evident, va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Este minunat că-i dăm un nume acestei platforme – „Învățăm în România”. Este minunat că extindem accesul profesorilor și elevilor din diaspora. Dar ce păcat că în realitate operaționalizarea nu se întâmplă!

Adică, știți, avem o platformă, dar trebuie să fie și funcțională. Pentru că au trecut șapte ani de la lansarea acestui proiect, cam tot atât cât i-a luat și „României Educate”. În realitate, nici una, nici alta nu există, pentru că – am întrebat secretarul de stat în comisie despre statusul implementării, am întrebat și prin intermediul unei interpelări în noiembrie 2022 – mi s-a spus că în martie 2023 va fi funcțională. În comisie, domnul secretar de stat n-a mai răspuns, a răspuns spunându-ne că e prezentă și în noile legi actuala prevedere.

Deci noi votăm astăzi acest proiect, bineînțeles, dar în realitate marea provocare este cea a implementării. Prim urmare, eu rog PNL-ul să-și facă treaba acolo, în Guvern, pentru că are Ministerul Educației din 2020. Deci, da, este o lege PNL, dar Guvernul PNL trebuie să mai și muncească ca să pună legea asta în aplicare.

Mulțumesc.