Mulțumesc frumos.

Această propunere are legătură cu o situație pe care mulți dintre dumneavoastră probabil că ați întâlnit-o: faptul că sunt părinți divorțați și părintele care rămâne cu copiii nu primește la timp pensia alimentară.

Și, pentru că ne dorim ca țară să fim în OECD, m-am uitat pe unul dintre rapoartele OECD care centralizează măsurile de sprijin pentru familiile monoparentale și mi-a atras atenția modelul francez, în care, pentru a proteja copiii, intervine o instituție a statului, astfel încât girează plata sumei aferente copilului, recuperând suma respectivă de la părintele neplătitor. Tocmai pentru ca efortul ăsta să nu fie disproporțional și să se adreseze doar copiilor care au nevoie de ajutor, se propune acest mecanism pentru victimele violenței domestice și pentru familiile monoparentale vulnerabile în care venitul pe cap de membru de familie este mai mic decât o anumită sumă.

Este un proiect pe care eu sper că, la un moment dat, viitorul Parlament să ajungă să-l discute, mai ales că, repet, ne dorim să fim în OECD și cred că ne vom dori să sprijinim familiile monoparentale.

Mulțumesc.

Grupul USR va vota împotriva raportului de respingere.

Stimați colegi senatori,

Distinși invitați,

Doamnelor și domnilor,

Sunt onorată să particip la această ședință solemnă dedicată aniversării Senatului.

Acum 160 de ani, la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost înființat sistemul parlamentar bicameral, treaptă care ne-a pus în rând cu țările occidentale ale vremii.

De atunci, Parlamentul a trecut printr-o serie de schimbări, un moment critic fiind perioada comunistă, când Parlamentul a primit un rol pur decorativ, înăbușind în mod abuziv vocea unui întreg popor. Abia în 1989 un strigăt colectiv a reușit să spargă zidurile groase care au îngrădit libertatea. Cu pași timizi, Senatul a devenit un for al dezbaterilor, al ideilor, al soluțiilor și așa și trebuie să rămână.

Cu prilejul acestei zile de sărbătoare, nu avem voie și nici nu vreau să reducem aceste intervenții la o înșiruire de clișee. Avem datoria să facem o analiză profundă asupra rolului acestei instituții.

Cifrele ne arată că, la ora actuală, încrederea românilor în Parlament atinge puțin peste 17% – un procent rușinos, care ne obligă să luăm măsuri astăzi, pentru că ziua de azi dictează felul în care va arăta ziua de mâine. De aceea, trebuie să protejăm democrația zi de zi, să construim punți stabile între orașe și sate, între tradiție și progres, între România și Uniunea Europeană, dar mai ales între politicieni și cetățeni. Vedem că zilele acestea democrația a fost băgată în saci, legată la gură și uitată în procesul-verbal. Datoria noastră este să veghem asupra democrației și să o garantăm cu fiecare lege pe care o propunem și adoptăm.

În mai bine de un secol și jumătate, Senatul a fost martor și participant la transformările profunde ale societății românești. De la tumultoasele zile ale Marii Unirii, trecând prin varii forme de dictatură, până la revenirea la democrație, această instituție a avut roluri variate, uneori glorioase, altele mai puțin onorante. A fost martor la acte de curaj și integritate, dar și la momente de compromis și trădări.

Din păcate, în prezent, nu putem ignora realitatea dureroasă că Senatul și-a pierdut din strălucirea și respectul de odinioară. Tocmai de aceea, este crucial să reclădim încrederea cetățenilor în Parlament, să ne apropiem de oameni și să fim un model din punct de vedere al exercițiului democratic.

O democrație puternică înseamnă un parlament puternic. Au spus-o toți cei care au vorbit astăzi de la tribună, iar acest lucru este posibil doar prin comunicare și înțelegere în ceea ce privește acele teme care nu au culoare politică: educație, șanse egale, drepturile femeilor, protecția mediului și evoluțiile tehnologice, dar și printr-o competiție sănătoasă și corectă în găsirea celor mai bune soluții pentru români. Și vedem că avem nevoie de soluții nu numai pe plan național, dar și într-un context internațional măcinat de războaie, fertil pentru discursurile extremiste. Dar, niciodată problemele rezolvate cu pumnul nu au fost soluții reale. Violența verbală sau de orice fel nu este răspunsul.

Să nu uităm că avem în față un mandat dat prin vot de poporul român, de fiecare cetățean al lui. Trebuie să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor și să ne dedicăm întreaga forță și energie servirii interesului public, vot cu vot, căci fiecare vot contează. Nu plenul este suveran, ci poporul este suveran. Votul lui trebuie apărat. Nu putem permite ca istoria Senatului să fie pătată de acțiuni ce pun la îndoială legitimitatea mandatelor.

Stimați cetățeni,

Închei acest discurs cu un apel la conștiința tuturor celor care iubesc această țară: viitorul nostru depinde de noi! Trebuie să cerem cu tărie, responsabilitate și transparență tuturor decidenților politici. Trebuie să fim activi și vigilenți, să nu lăsăm corupția și abuzul de putere să devină norme acceptate.

Ce va alege Senatul? Va întoarce și celălalt obraz sau va decide să își aplece, în sfârșit, atenția asupra oamenilor și să le recâștige încrederea?

Am luat cuvântul tocmai pentru ca… în momentul când acest proiect să fie respins de Senat, să nu fie interpretat că nu ne dorim să protejăm consumatorii, pentru că ce face acest proiect de lege inițiat de către doi deputați este să mute atribuțiile pe care le are în domeniul protecției consumatorilor ANPC-ul, către BNR.

Din punctul meu de vedere, felul în care a fost depus proiectul de lege a dus, cumva, și la imposibilitatea votării lui, pentru că un astfel de proiect de lege ar trebui discutat în detaliu, ar trebui aduse argumente și văzut ca, așa cum spunea și Consiliul Legislativ, să nu ajungem la paralelism legislativ și la o ambiguitate a atribuțiilor pe care le au aceste instituții.

Noi vom vota pentru raportul de respingere și sper ca, în momentul în care va exista o abordare serioasă în ceea ce privește protecția consumatorilor, să nu fie făcută pe repede înainte.

Mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare.

În conformitate cu prevederile art.70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare – inițiator Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare analizarea cadrului normativ actual și revizuirea acestuia în vederea îndeplinirii Jalonului 274 din PNRR, inclus în aranjamentele operaționale asumate de Guvernul României, adoptarea unui nou statut al personalului de cercetare, dezvoltare și inovare.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru învățământ au transmis avize favorabile.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Senatului, republicat, din partea Guvernului, reprezentanți ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În ședința din 15 aprilie 2024, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa nr.1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse se găsesc în anexa nr.2.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, precum și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art.76 alin.(2) din Constituție.

Potrivit art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, și art.92 alin.(7) pct.1 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Proiectul este inițiat de către colegul meu deputat Filip Havârneanu.

Evident, și noi vom vota pentru acest proiect de lege.

Inițial, el a pornit cu ideea de a nu modifica, pe parcursul ciclului de studii, taxa. În urma modificărilor făcute de colegii de la Camera Deputaților, la noi a ajuns această formă de transparență, aș zice, și până la urmă, deși poate nouă tuturor ni se pare că este ceva de bun-simț, s-au întâmplat cazuri în care unii dintre studenți să zicem că n-au beneficiat de informarea potrivită. Așa că este benefic să avem precizările acestea în lege și… și noi vom vota „pentru” acest proiect.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Noi vom vota, USR va vota pentru acest proiect de lege.

Doar am vrut să vin aici, la tribună, să profit de acest subiect ca să vă reamintesc că soluția pentru consumatorul vulnerabil nu este doar să le dăm niște sume, niște ajutoare acestor oameni, lunar, anual. Scopul nostru, al tuturor, ar fi să îi scoatem din această sărăcie energetică. Or, asta înseamnă să ne uităm la consumatorul vulnerabil din mai multe perspective. Pentru că atunci când ai o locuință neizolată, veche, bineînțeles că ai un consum ridicat pentru căldură și banii ăia pe care îi acordăm s-ar putea să fie insuficienți. Trebuie să ne uităm la starea de sănătate a omului, la vârstă, la calitatea locuinței, să folosim acele fonduri europene ca să izolăm energetic locuințele.

Opt din zece locuințe din România nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. Și responsabilitatea nu stă la Ministerul Muncii, care face bine ce face, acordă aceste ajutoare. Trebuie să se implice Ministerul Energiei, trebuie să se implice ANRE-ul, care are deja în lege obligația de a elabora un plan de acțiune pentru combaterea sărăciei energetice. Eu asta voiam să spun.

Repet, noi vom vota pentru acest proiect de lege, dar această abordare este una păguboasă pentru noi toți și mai ales pentru cei care nu-și permit să-și încălzească locuința în lunile de iarnă.

Mulțumesc.

Din 2018 tot ne chinuim să modificăm Legea concurenței. Ca să fie bine, nu? Doar că între timp vedem că inclusiv numirile pe care le face Parlamentul sunt doar niște locuri călduțe pentru niște oameni care nu se pricep. Am văzut asta la ASF, cu Nicu Marcu, care a girat două falimente și a lăsat un milion de oameni fără asigurare. Vedem că, și la ANRE, domnul Niculescu are experiență multă în consiliile de administrație ale companiilor și cursuri la Colegiul de Apărare și cam aici se oprește experiența. Vedem și la ANCOM că domnul Zgonea, trimis acolo, teoretic, cu experiență din Comisia de IT, nu face decât să bulverseze activitatea unei instituții care funcționa.

Prin urmare, filosofia asta a numirilor de către Parlament funcționează doar dacă numim niște oameni competenți, care se pricep și care vor să facă treabă. Dar, până la urmă, asta este treaba partidelor. Și observăm că, de fapt, degeaba votăm noi astăzi o lege, pentru că, până la urmă, responsabilitatea este a partidelor. Eu v-aș propune să trecem acolo, în lege, că partidele își asumă să numească niște oameni competenți. Sunt sigură că și dumneavoastră cunoașteți pe unii dintre ei, dar n-ajung niciodată să fie numiți.

USR se va abține pentru acest proiect de lege, din motivele invocate anterior, pentru că degeaba avem o rețetă bună, dacă oamenii care trebuie să numească oameni competenți îi aleg după alte criterii.

Mulțumesc.

Evident că ne dorim cu toții ca acordarea primului ajutor să se facă la timp, pentru că salvează vieți. Și, în România, statisticile spun că peste 70 000 de oameni mor din cauză că ajutorul nu este acordat la timp.

Ce face acest proiect de lege? Spune să înființăm niște centre pentru acordarea primului ajutor. De la teorie la practică e cale lungă, adică să acordăm primul ajutor nu înseamnă să bifăm existența unui centru și, de aceea, USR se va abține pentru acest proiect de lege, pentru că de ceea ce avem nevoie… Gândiți-vă la câți bani vor fi cheltuiți de către mediul de afaceri, pentru că povara asta o punem în cârca mediului de afaceri, câți bani ar putea fi folosiți ca să cumpărăm defibrilatoare și să fie oameni care să acorde primul ajutor, adică românii să știe să acorde primul ajutor. 90% dintre români nu știu să acorde primul ajutor.

Am votat cu toții aici, în Senat, inițiativa USR care instituie cursuri de prim ajutor prin cabinetele medicale. Și ar fi foarte bine să se întâmple asta, doar că, din păcate, colegii dumneavoastră de coaliție, la Cameră, n-au mai dat un vot favorabil pentru acest proiect de lege.

Soluția este cursuri de prim ajutor pentru cât mai mulți dintre români și defibrilatoare, pentru că existența unui centru nu înseamnă că omul va fi suficient de rapid și nu facem decât să bifăm pe hârtie existența lor, cu niște costuri semnificative, dar nu înseamnă că salvăm vieți.

Mulțumesc.

O scurtă remarcă. Mă bucur că ajungem să respingem astăzi, în plen, acest proiect de lege, pentru că inițiatorilor nu pare să le pese nici dacă au copiii cu ce să ajungă la școală sau, în cazul în care au cu ce să ajungă la școală, dacă transportul este decontat. E o lege care nu-și are rostul.

USR va vota pentru raportul de respingere, așa cum a votat și în comisie.

Mulțumesc.

Număr marginal 11. La art.LIII, pct.49, art.68 alin.(7) lit.k3) se propune abrogarea.

Este amendamentul USR prin care îndreptăm acest nou atac la adresa ONG-urilor. Am văzut că ați încercat să le limitați accesul la justiție, acum urmează tăierea accesului la finanțare, prin restricționarea numărului entităților eligibile pentru a direcționa sponsorizări.

Ceea ce facem este: reparăm această nedreptate.

Aceasta a fost a doua oară când noi am depus o astfel de inițiativă legislativă. Simplu, se mergea pe limitarea mandatelor rectorilor și, dacă am fi adoptat această inițiativă, poate că mediul universitar ar fi arătat altfel. Mă refer la proiectul depus în 2017.

N-am spus numai noi că e nevoie de limitarea mandatelor rectorilor, drept urmare și avem o prevedere acum în Legea educației, ci au spus-o chiar unii dintre cei care dețin portofoliul de rector. Faptul că să fii 20 de ani, 15 – 20 de ani la conducerea unei universități nu contribuie la performanța acelei universități. Din păcate, mai avem o confirmare: faptul că nu mai avem nicio universitate în Top 1 000 Shanghai, deși conducerile universităților și-au conservat puterea.

Mulțumesc.

O foarte scurtă intervenție.

Este o inițiativă a colegului meu Adrian Wiener, care nu este la prima propunere de acest tip, și practic discuția despre faptul că jumătate din cei care se înscriu la școli postliceale se duc către școli postliceale sanitare și am avut cazuri în care am văzut că asistentele nu sunt pregătite suficient, într-un domeniu în care orice greșeală poate costa viața, este o discuție care trebuie continuată, chiar dacă intervenția pe Legea nr.1 nu mai este de actualitate.

Mulțumesc.

Am o singură remarcă, pentru că este vorba de un proiect de lege inițiat în 2020, care avea o idee foarte bună, aceea de a da posibilitatea primăriilor să plătească salariile cadrelor didactice pentru programul „Școală după școală”. Acum avem asta în noile legi ale educației, dar am pierdut trei ani în care puteam să avem această măsură în legislație și, de fapt, să beneficieze niște copii de un astfel de ajutor.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Primul amendament respins, nr. crt.1, este o modificare a lit.a) a art.4: „copiii dezavantajați înscriși în învățământul preșcolar de stat care îndeplinesc condițiile, în luna iulie a fiecărui an, pentru obținerea sprijinului educațional acordat copiilor din familii defavorizate conform Legii nr.248/2015, republicată, precum și preșcolarii care întrunesc criteriile de venit stabilite în Programul național de rechizite școlare, conform Ordonanței Guvernului nr.33/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.126/2002, respectiv care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară”.

Mulțumesc.

Nr. crt.3 – art.11 alin.(8): „Valoarea nominală a tichetelor sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate destinatarilor finali nu poate să fie diminuată.”

Practic, propunem eliminarea în anul calendaristic în care se acordă, astfel încât să nu fie niciun dubiu că aceste tichete nu pot avea valoare diminuată.

Sigur că, dacă, la nivel de societate, am fi avut mai multe semnale despre cât de nocive sunt aceste băuturi, poate că n-ar fi trebuit să avem un astfel de proiect de lege prin care să spunem „nu” vânzării de energizante minorilor.

Am avut mai multe serii de elevi la Parlament, poate că și dumneavoastră, îmi spuneau că beau și patru pe zi și nu pățesc nimic, că nu le-a zis nimeni că ar fi periculoase. Am văzut și copii de 10-11 ani care-și începeau ziua, la ora 10.00, cu energizant și, la fel, spuneau că nu le-a zis nimeni că sunt periculoase.

E eșecul nostru, al adulților, că n-am reușit să transmitem mesajul ăsta, dar poate că, cu acest proiect de lege și cu dezbaterile care vor urma la Camera Deputaților, să putem duce acest mesaj: că ei nu au nevoie, la vârsta lor, de energizante și că sunt un pericol pentru sănătate.

USR va vota pentru raportul de admitere a acestui proiect. (Aplauze.)

Acesta este un episod din cele care… din seria produselor autohtone, produse românești. Avem deja două proiecte care au trecut de Senat, unul inițiat de PSD, celălalt inițiat de PNL, acum avem și un proiect de lege inițiat de UDMR. Am pus întrebarea asta și-n comisie, nimeni n-are majoritate singur și atunci ce rost are să facem proiecte separate în loc să facem un proiect pentru… pe care să agreeze toată lumea.

Nu e foarte clar cum îi ajutăm pe producătorii români, e foarte clar că vor fi controlați și că va fi foarte greu să folosească și expresia «produs autohton» sau drapelul sau «produs românesc» și repet, atâta timp cât cel puțin pe piața alimentelor avem deficit și importăm multe produse, cum facem să-i ajutăm cu adevărat pe producătorii români care chiar au nevoie de susținere și nu doar să zicem că e un produs românesc sau un produs autohton, dacă toate materiile prime sunt românești.

Sunt industrii întregi care nu au aceste materii prime și care importă și nu răspundem la întrebarea, cum îi ajutăm pe producătorii români?

USR va vota abținere pentru acest proiect.

Grupul parlamentar USR va vota pentru acest proiect de lege.

Este un proiect care, din fericire, a ajuns aici cu raport de admitere și spun din fericire pentru că s-a explicat mai devreme că el nu este cel din forma inițială, dar unde s-a lucrat și s-a adus la un acord, știm cu toții că aceste victime de obicei ele sfârșesc prin a fi blamate, le e teamă de repercusiuni, le e teamă de expunere publică și dacă putem, ca Parlament, să îndreptăm lucrul ăsta și să le dăm o șansă ca acest tip de agresiune să nu se mai întâmple, asta nu poate fi decât un lucru bun.

Mulțumesc.

În 2022, doar doi din cei 42 de inspectori nu aveau afiliere politică formală. Cam acolo suntem cu politica în educație și rezultatele le vedem cu toții.

Mulțumesc.

Am o întrebare pentru inițiator. Dacă tot am renunțat la evaluarea de clasa a VI-a și nu avem niciun indiciu să credem că pandemia și restul problemelor cu care se confruntă sistemul de educație nu s-au rezolvat, cum mai facem educație remedială dacă renunțăm la evaluările acestea?

Mulțumesc.

Aș vrea să spun foarte scurt. Este un proiect de lege prin care vom face un pic de bine, în sensul în care persoanelor nevăzătoare, persoanele care au nevoie de un câine însoțitor, să le dăm o șansă să iasă din casă, să nu mai fie nevăzuți, să le permitem accesul în locuri publice; acești câini sunt câini antrenați, câini dresați, lista de așteptare este undeva la doi ani.

Ce mai face acest proiect de lege? Mai scutește de la plata tarifului de omologare RAR. Sunt lucruri simple, minime, astfel încât să le putem da șansa acestor oameni să fie printre noi și să ducă o viață demnă.

Mulțumesc.