În ultima postare din seria ”Raport de Senator pentru ochii tuturor” în care vă prezint activitatea mea din ultimii 4 ani în Parlament, am vorbit despre unul dintre proiectele pe care le-am propus care este foarte aproape de a deveni lege:

proiectul prin care tinerii cu dizabilități primesc sprijinul de care au nevoie pentru a putea urma facultatea pe care o doresc.

În continuare vreau să vă prezint un alt proiect pe care l-am propus pentru învățământul superior, de această dată referitor la programul propriu-zis pe care studenții îl petrec la facultate și anume – am prevăzut un program de 8 ore pe zi la facultate, fără pauze alandala între seminare;

Necesitatea unui astfel de proiect a pornit de la protestul mediatizat al studenților Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Concret, sute de studenți au protestat ca urmare a deciziilor conducerii Universității, printre care impunerea prezenței obligatorii de 70% la cursuri pentru a putea promova anul și creșterea taxei pentru programul de licență la 10.000 lei/an. În acel context, studenții au reclamat că în unele cazuri, programul de cursuri începea la 7:30 și se încheia la ora 19:30.

Cum putem avea pretenția ca tinerii să aprofundeze materialele didactice sau să se întrețină în marile orașe universitate, dacă ei stau până la 12 ore pe zi la facultate!
Am susținut acest proiect în comisiile de specialitate însă el a fost întâmpinat de multă… rezistență. Vă las mai jos doar concluziile membrilor din comisia pentru învățământ din Senat:

„Studenții trebuie să stea peste 8 ore la facultate ca să învețe ce e rezistența!”; „Nu putem să restrângem programul la mai puțin de 8 ore pe zi, trebuie să ținem cont de disponibilitatea profesorilor”.

Care erau beneficiarii învățământului superior? Studenții, oare? Acum știți, măcar din comisie, cum arată prioritățile.