Așa cum vă povesteam, în Parlament, un proiect de lege trebuie adoptat de ambele Camere ale acestuia, Senat și Camera Deputaților, pentru a putea fi promulgat ca lege.
Auzim însă, de multe ori, că un proiect de lege nu a fost supus votului, dar cu toate acestea, că el a trecut tacit de prima cameră.

❓ Cum este posibil acest lucru?
Prin articolul din Constituția României, care prevede adoptarea tacită.

Astfel, în funcție de tipul propunerii legislative există un termen fix de la depunerea sau de la discutarea acestuia în forul superior, în care prima cameră sesizată trebuie să voteze inițiativa: 30 de zile pentru OUG-uri, 45 de zile pentru proiectele de lege, sau 60 de zile, pentru proiectele cu o complexitate deosebită, așa cum este, de exemplu, Codul de procedură penală.

În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. În acest caz, putem spune că proiectele au fost adoptate tacit, acest lucru fiind posibil doar în forma în care acestea au fost depuse. Ulterior, adoptarea se anunță în plenul Senatului și proiectele sunt trimise celeilalte Camere care va decide definitiv.

⭕️ Un exemplu recent de proiect adoptat tacit a fost inițiativa prin care s-a dorit transferul gratuit al terenului Romexpo către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Deși Comisia economică a propus ca acest proiect controversat să fie respins, proiectul a ajuns și trecut de Plenul Senatului (în mod tacit).
În plus, în Plenul Senatului din data de 23.04.2020, au fost adoptate tacit nu mai puțin de 79 de inițiative legislative care vizau subiecte importante, precum activitatea economică sau chiar securitatea națională.

📌 Ce se poate face astfel încât inițiativele să nu mai fie adoptate tacit?
Să fie respectate termenele, pentru a putea fi date rapoartele la timp în comisii, iar proiectele să ajungă la plen înaintea termenului de adoptare tacită.
Adoptarea tacită a fost gândită ca o procedură benefică pentru a nu bloca proiectele legislative.