Ministerul a lansat o platformă online unde populația poate să raporteze conținutul deepfake. Totul bine și frumos, dar acesta nu reușește să ne zică exact și ce înseamnă deepfake ca să știm să-l sesizăm. Ne lasă în schimb, o ghicitoare: ”existența unui conținut audio/video pentru care există suspiciunea rezonabilă că a fost manipulat digital în scopuri malițioase”.

Asta iese când ordinele sunt adoptate pe repede-înainte, fără consultare publică, fără dezbateri, fără respectarea legii. În loc să avem un act care chiar aduce ordine într-un domeniu unde este mare nevoie, primim o maculatură care nici măcar nu reușește să identifice corect adevărata problemă.

Un studiu realizat de Home Security Heroes arată că 98% din totalul deepfake-urilor au un caracter pornografic. Nu vorbim nici despre un procent care să poată fi trecut ușor cu vederea, nici despre o temă care să poată fi ignorată, dar iată că ministerul Cercetării uită cu totul să includă în ordin orice referire la acest aspect. Se concentrează, însă, pe video-urile cu caracter politic.

Dar și acolo, fără să avem delimitări clare între pamflet și ”scopuri malițioase”, ajungem să ne jucăm de-a v-ați ascunselea încercând să identificăm acele videouri care manipulează opinia publică.

Bomboana de pe tortul proaspăt-născutei platforme este termenul de analiză a unei sesizări de deepfake. O singură oră pentru a răspunde sesizărilor din perioadele de campanie și precampanie, apoi termenul devine brusc nelimitat pentru restul sesizărilor. Vedem că resursă umană și competență există doar în campanie, pentru restul problemelor semnalate vom primi răspuns la sfântul așteaptă.

Ce putem spune cu siguranță este că iar ne-am pricopsit cu un instrument care va fi folosit ori după ureche, la mila sorții, ori în scop abuziv, la voia unora sau altora.