Găsiți exemplu la Educație, unde bursele elevilor se joacă pe ultima sută de metri și în baza intervențiilor profesorilor, elevilor și părinților.

Azi, la mai puțin de 2 săptămâni până la primul clopoțel, zeci de participanți s-au conectat la conferința Ministerului Educației ca să înțeleagă și ei ce se întâmplă cu bursele, aflate în consultare publică. Nu de alta, dar ministerul de ani de zile joacă ping-pong cu criteriile de acordare ale burselor de merit. Dacă tu, ca elev, primești sau nu bursă ajunge să țină de norocul acelui an, cam ca la agricultură cu ploaia.

Anul acesta, “merit” presupune să fii în primii 30% din clasă și să ai 10 la purtare. De unde până unde s-a stabilit criteriul de 30% nu știm și nici ministerul nu știe exact care vor fi efectele asupra elevilor. Ideea vine din Legile Educației, făcute tot de minister și contestate de societate. Dacă la clarificări nu excelează Ministerul Educației, la notat sunt primii, și de aici reiese strategia câștigătoare a doamnei Deca: pui în spațiul public o lege defectuoasă, apoi lași profesorii și elevii să propună schimbări iar tu notezi conștiincios. Dacă avem noroc, rezultatul final este decent. Dacă nu apar propuneri, ghinion, cum spune fostul șef al doamnei Deca.

Altfel nu îmi explic cum s-a putut strecura în proiect că elevii orfani de un părinte nu mai sunt eligibili pentru burse sociale. Este ori neatenție cruntă, ori și mai grav, o încercare a fura de la copiii rămași fără un părinte ca să mai strângă bani la buget. Din fericire, secretarii de stat prezenți la consultări păreau deschiși la remedierea acestei probleme.

Totuși, doamnă Deca, ce făceați dacă nu se prindea nimeni de pasajele mai puțin fericite ale proiectului? Ați fi lăsat copiii orfani fără acei 300 de lei pe lună? Chiar nu puteți să vă faceți treaba pentru care sunteți plătită bine la minister? Va fi nevoie mereu să vă modifice societatea indignată legile proaste?