Idei impusive pentru funcționarea sistemului universitar de învățământ

Ieri, Ministrul Educației punea un sfârșit brusc orelor online, ca și cum acestea nu ar fi existat vreodată, în contextul încetării stării de alertă.

Decizia venea în ciuda Ordonanței 99/2021, susținută de Minister și votată chiar ieri în Plenul Senatului, care prevede ca ”modalitatea de desfășurare a activității didactice ce presupune prezența fizică a studenților se stabilește prin hotărâre a senatului universitar”.

➡️ Astăzi, același ministru revine asupra ideii impulsive, cu o notă prin care anunță că prevederile Ordonanței 99/2021 nu sunt aplicabile și propune totodată, ”o perioadă de tranziție” de la orele online, la cele în format fizic, la decizia universităților.

➡️ Ministrul recunoaște chiar, că după doi ani de pandemie, în care orele au funcționat în regim online, tot nu avem reglementat acest tip de învățământ – și oare cui revine această sarcină?

➡️ Aflat în fața faptului împlinit, ministrul face trecerea la orele în format fizic printr-o bătaie din palme dar, confruntat cu valul de nemulțumiri al mediului universitar, alege încă odată să lase deciziile importante, fie pe umerii universităților, fie la voia întâmplării, într-o ”perioadă optimă de tranziție”.

Cât va dura ”tranziția”, domnule ministru? Ne va aduce mai aproape de România Educată pe care ne-o tot promiteți?

Inapoi