Ce alegem să credem: informații neadevărate, mituri sau adevărul obiectiv?

În cele ce urmează mă voi referi la dezvoltarea României după aderarea la UE.
Vă prezint în infograficul de mai jos evoluția exporturilor și importurilor de produse agroalimentare ale României post-aderare la Uniunea Europeană. Creșterile sunt semnificative de la an la an, este adevărat, cu mici deviații survenite din cauza factorilor climatici.
Ba chiar într-o analiză făcută pe ultimii 20 de ani luând în calcul diferențiat alte trei țări din blocul fost comunist, observăm că ritmul mediu anual de creştere al exporturilor de produse agro-alimentare a fost de peste 17% în România, aproape 14% în Polonia, de peste 12% în Bulgaria şi aproape 7,5% în Ungaria.
Ce putem face pentru a îmbunătăți evoluția exporturilor de produse agroalimentare?
– Potențialul agricol să poată fi prelucrat pentru obținerea de produse finite – Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, Eurostat nota în anul 2016: „au fost 10,5 milioane de ferme, în 2016, în UE-28. Aproximativ o treime din total (32,7%) au fost plasate în Romania, urmată de Polonia cu 13,5%. Următoarele ponderi sunt deţinute de: Italia (10,9%); Spania (9,0%) şi Grecia (6,5%)”
– Angrenarea terenurilor agricole în ferme medii și încurajarea asocierii agricultorilor – în prezent terenurile agricole românești sunt extrem de fărâmițate: 89,5% din exploatațiile agricole sunt sub 5 hectare.
– Accesarea mai amplă a resurselor disponibile la nivel european pentru activități de:
o Digitalizare
o Inovare
o Economie verde.
Inapoi